#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878


Evenimente din anii 1877-1878 au fost posibile datorită implicării unor personalități, a unor mari oameni de stat, precum : Remus Opreanu, Scarlat Vârnav,  Mihail Capșa, Luca Ionescu, Paul Stătescu și Constantin Pariano.


Remus Opreanu a fost primul prefect al județului Constanța, fiind unul dintre cei mai destoinici barbați și oameni politici ai vremii. Progresele înregistrate de județul Constanța, i se datorează în mare parte. S-a implicat în reformarea administrativă, politică, economică, socială, religioasă și culturală. Una din realizările sale a fost fără îndoială statuia poetului Ovidius Publius Naso, exilat la Tomis, și amplasată în piața Independenței. Despre Remus Opreanu putem spune că și-a făcut pregătirea la Paris, alături de fratele său geamăn, Romulus, unde a obținut licența în drept, în anul 1866. Va pleca ulterior în Italia pentru a studia literele. A cunoscut îndeaproape orașele Roma, Neapole, Pisa și Florența. Aici a obținut titlul de laureat în litere, similar titlului de doctor în litere, de astăzi.

Întors în patrie s-a angajat în magistratură, ocupând diverse funcții la Brăila, în Prahova,  Dâmbovița, Focșani și Craiova. A deținut funcția de prefect la Putna, iar în 1878 a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța, odată cu reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român.
A intrat în Constanța la 22 noiembrie 1878  și a preluat de la autoritățile militare țariste, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. Va conduce destinele județului începând cu 23 noiembrie 1878, până în 1883, aducându-și contribuția le dezvoltarea și afirmarea acestuia. Pentru o scurtă perioadă a fost prefect și al județului Tulcea.
 
O altă personalitate implicate în viața Dobrogei a fost colonelul Mihai Capșa. Acesta a luat parte la luptele de la sud de Dunăre din timpul războiului rusă-româno-turc. A participat la confruntările soldate cu obținerea victoriilor de la Plevna și de la Vidin. Ca o răsplată la aceste eforturi a fost numit și în funcția de prefect al județului Constanța, pe care s-a străduit din răsputeri să îl modernizeze.

Prefectul Luca Ionescu a depus eforturi pentru a armoniza interesele generale ale județului cu ale cetățenilor de "diferite naționalități". Era perceput drept un om al viitorului, deținând funția în perioada 1897-1899. A deținut și funcția de prefect al județului Tulcea (1902-1904), datorită experienței politice și administrative pe care o avea.
Munca lui Remus Opreanu a fost continuată de Scarlat Vârnav, în perioda (1902-1904) și (1907-1909), timp în care a finalizat construcția Palatului Administrativ și pe a Palatului de Justiție din Constanța. În județ s-a implicat în realizarea construcției localurilor a 117 școli, a 42 de biserici, a două spitale și a zeci de localuri pentru sediul primăriilor locale.
 
Activitatea agricolă a județului Constanța a fost revitalizată de Constantin Pariano, specialist în agricultură, care va constitui ferme model, după modul de organizare occidental. Experiența administrativă a obținut-o odată cu deținerea funcției de prefect al județului Vlașca, iar ulterior pe cea a județului Constanța ( 1904-1905; 1911-1912; 1921-1922).
 
O figură mai puțin cunoscută, dar care a contribuit la dezvoltarea Dobrogei a fost Paul Stătescu, fost ofițer de carieră, luând parte la campaniile militare de la sud de Dunăre, împotriva Imperiului Otoman. A fost decorat cu ordinul Steaua României și Medalia apărătorilor independenței. A deținut mai multe funcții în administrație fiind prefect al județului Argeș, al județului Tulcea și al județului Ilfov. Pentru activitatea desfășurată în Dobrogea, a primit din partea locuitorilor o cupă de aur, drept mulțumire.
Acești oameni politici, specialiști în administrație, au pus în aplicare măsurile adoptate de guvernele pe care le reprezentau în teritoriu. Indiferent de gruparea politică pe care o reprezentau, toți acești deschizători de drumuri au contribuit la reformarea Dobrogei și la propășirea locuitorilor săi.
 
                                                                                                                        
Surse bibliografice:
S.J.A.N.C., Fond Prefectura județului Constanța (1905-1949)
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Editura Tipografia Regală, București, 1906.
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecții județului Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011
Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol.1 (1878-1916), Constanța, 1999.

Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Unirea Dobrogei cu România - 14 noiembrie 1878. Prima etapă în făurirea României Mari (II)

 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

794
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

818
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

728
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

678
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1784
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1617
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

1795
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1463
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

860
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1133
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1205
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

1052
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1416
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1866
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1779
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1957
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

850
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1154
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1715
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1185