#Dobrogea Digitală: Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” și-a redefinit munca


Dintotdeauna, bibliotecile au fost spații cu o fascinație aparte. Mirosul pregnant de hârtie, rafturile ticsite cu volume care îmbătrânesc demn, foșnetul discret al paginilor, oamenii adânciți în citit, custozii cu gesturi competente și măsurate, timpul care pare să aibă răbdare, toate acestea sunt semnele unui nobil mod de a fi, al sapiențialității, al respectului pentru cunoașterea adunată de oameni în secole și arhivată în cărți. În felul lor specific, bibliotecile universitare, mai mari sau mai mici, au ceva în plus, pentru că participă nemediat la dialogul dintre profesori și generațiile de studenți.  Oricum ai merge „la bibliotecă” – sfios că nu știi cum să te porți, țanțoș că ai mai fost, neatent, grăbit să înșfaci un manual sau cu reverență, exersând o vocație – biblioteca este mereu acolo, gata să ajute, să dea răspunsuri, să materializeze bibliografiile în kilograme de cărți.
 

O regândire strategică a rolului instituțional al bibliotecii
Biblioteca Universității „Ovidius” din Constanța poartă, întru cinstire, numele celui care s-a învrednicit să îi adune o zestre frumoasă de cărți, Ioan Popișteanu. Extraordinarul efort întemeietor este dus mai departe, asumat, cu devotament discret, dar neostoit, de cei care îngrijesc azi de bibliotecă. Precum orice instituție de cultură față cu digitalul, expusă la transformările paradigmatice, extrem de rapide, ale începutului de mileniu, Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” a fost provocată să găsească soluții reale de supraviețuire. Cum să salvezi cărțile, cum să faci să nu se se stingă în tăcere? Cum să îți faci datoria față de generațiile actuale, care s-au născut alfabetizate digital și cer ca informația să fie la un clic distanță? Cum dai tinerilor șansa cunoașterii, a creativității și a inovației – pe limba lor, adică în biți? A fost nevoie de o regândire strategică a rolului instituțional al bibliotecii, care să plece de la recunoașterea uriașului potențial pe care îl tehnologiile în crearea  medii și resurse de învățare. Dar, prin decizii și eforturi deloc mici, Universitatea „Ovidius” din Constanța poate spune, cu mândrie, că „șantierul” a fost deschis.  
Fiind atâtea de făcut în timp comprimat, Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” și-a redefinit munca. În primul rând, în logica (altfel, discutabilă) că ceea ce nu este pe un ecran nu există, s-au intensificat eforturile de înregistrare catalografică în format digital; pentru împătimiții bibliotecilor, sertarele cu fișe de identificare sunt sacre, dar pentru sporirea substanțială a vizibilității fondului infodocumentar și compatibilizarea cu alte instituții din rețeaua bibliotecilor universitare s-a impus utilizarea unui sistem integrat de bibliotecă.  Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” utilizează acum Aleph®, alături de multe alte biblioteci academice și instituții de cercetare din rețeaua națională și internațională,  pentru că platforma are o interfață intuitivă, prietenoasă, inteligibilă atât unui utilizator neexperimentat, cât și unui cercetător. Un număr mare din publicațiile bibliotecii se găsește acolo deja și faptul că în unele zile Aleph „merge greu” este semnul că, în aceste vremuri greu încercate, studenții continuă să învețe, că sapă după cărți, că „merg”  la bibliotecă.
Pentru că Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” are în „fișa postului” sprijinirea activității de educație și cercetare științifică, este și interfața către marii agregatori de cunoaștere. Dacă vrei să ai acces la  platforme științifice cu vizibilitate globală precum Science Direct, SpringerLink și Thompson Reuters - Web of Science, poți merge la Biblioteca Digitală – unde te vor întâmpina, în loc de cărți, șiruri de calculatoare – sau la American Corner; mulți dintre studenții și profesorii din comunitatea ovidiană au și acces mobil, preferând să se teleporteze la bibliotecă prin telefon.
 
Depozitul Digital Instituțional al Universității „Ovidius” din Constanța
 
          O altă fundație pentru clădiri viitoare a fost turnată prin proiectarea și implementarea Depozitului Digital Instituțional al Universității „Ovidius” din Constanța. Beneficiind de sprijinul unui proiect CNFIS din 2018, Depozitul Digital Instituțional al Universității „Ovidius” din Constanța – amplasat pe platforma instituțională CALIOPE – este un instrument de stocare complex, pe care îl au relativ puține universități din România și care scutește comunitatea universitară de multe griji: arhivarea lucrărilor de finalizare a studiilor universitare este fără dată de expirare, într-un spațiu digital imens, randamentul de gestionare este infinit superior, utilizarea informațiilor poate fi monitorizată etc. Gândit robust, pe termen lung, constituit printr-o soluție Open Source „deșteaptă” -  care se numește Invenio, este constituită sub licență MIT, dezvoltată de CERN și utilizată de multe universitățile și institute de cercetare de talie internațională -  Depozitul Digital Instituțional va primi funcții din ce în ce mai complexe; menirea sa este nu doar aceea de agregator de producție științifică proprie, ci și aceea de mediu de învățare. Fiind un bun al comunității universitare, are, din rațiuni de vigilență față de eventualele practice neștiințifice, regim închis.
 
Arc peste timp - digitalizarea fondului de carte veche și rară
          Numele Universității „Ovidius” din Constanța vădește (și) o dimensiune simbolică: universitate este o instituție care își afirmă misiunea de educație și cunoaștere; dacă se numește „Ovidius” înseamnă că se așază sub tutela unui poet universal; atunci când își declară apartenența, se angajează să participe la viața cetății. Datoria de a onora valori spirituale ale umanității, mari autori și opere și, nu în ultimul rând, de a cartografia cultural spațiul național și Dobrogea, au fost în premisa unui alt proiect de digitalizare dezvoltat de Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu”. Acest proiect recent, vizând digitalizarea fondului de carte veche și rară, este un arc peste timp, leagă laolaltă, fără putință de a fi dezlegate, eforturi trecute, prezente și viitoare. Proiectul de digitalizare a fondului de carte veche și rară din Biblioteca Universitară „Ovidius” din Constanța nu ar fi fost posibil fără tenacitatea profesorul universitar Mihai Gârțu, profesionalismul și minuția restaurativă a Asociației Stefadina și sprijinul ziarului Ziua de Constanța. Astăzi putem spune că 120 de cărți din referențialul cultural al țării și al Dobrogei sunt în format digital și sunt la dispoziția cititorilor prin interfața web a Bibliotecii Universitare „Ovidius” din Constanța. Proiectul va fi dus mai departe, în numele aceluiași ideal de salvgardare, din recunoștință pentru hrana pe care ne-o dau cărțile.
 
Despre Alina Buzatu

Este conferențiar universitar doctor în Departamentul de Filologie română, limbi clasice și balcanice, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” din Constanța. A publicat trei cărți de autor, cursuri universitare și o serie de articole științifice indexate în baze de date internaționale. Interesele de cercetare merg către teoria literaturii, istoria intelectuală contemporană, mentalitățile comparate, semiotică cognitivă. Între anii 2016 și 2020 a fost directorul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”. Din octombrie 2020 este decanul Facultății de Litere din Universitatea „Ovidius” din Constanța.

 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: BCU Cluj, în pas cu vremurile. Acces de la distanță la mii de documente, puse la dispoziția cititorilor

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

346
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

322
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

342
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

303
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

669
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1061
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1134
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

983
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1383
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1830
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1753
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1789
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

830
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1139
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1568
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1176
#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

1722
#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

2420
#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

2237
#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

2562