#Dobrogea Digitală: Ioan Popișteanu – inegalabilul făuritor de visuri

 
Încă nu-mi vine să cred, încă nu mă pot obişnui nici astăzi că trebuie să vorbesc despre vechiul şi statornicul meu prieten Ioan Popişteanu la timpul trecut.
Parcă deunăzi discutam în primitorul lui birou, încărcat de cărţi şi manuscrise rare, despre proiectele şi strategiile pe acel an 2012 ale Editurii „Ex Ponto”, despre participările noastre la Târgurile şi Saloanele de Carte, despre colaborările şi arhitectura viitoare a revistei „Ex Ponto”, al cărui principal membru fondator era.


Parcă mai ieri puneam la cale într-o de toţi acceptată „conspiraţie” colegială la Biblioteca Universităţii „Ovidius”, al cărui director era de o viaţă, cu sprijinul înţeleptei şi delicatei sale soţii Ana, sărbătorirea lui la cei 70 de ani de viaţă şi 44 de ani de activitate profesională. Cu toate că nu-i plăcea să se spună despre el că are „atâţia” ani, a acceptat în cele din urmă să aibă loc acest eveniment.

Şi-mi place să cred că a trăit una dintre cele mai înălţătoare şi emoţionante zile din viaţa sa alături de oamenii apropiaţi lui, de cei care l-au apreciat, respectat şi iubit cu sinceritate şi recunoştinţă, cum alţii, îndatoraţi şi obligaţi de poziţiile pe care le ocupă în Universitate, n-au fost în stare să-şi calce peste orgolii şi vanităţi şi să fie prezenţi lângă el într-un asemenea moment unic din viaţa unui excelent profesionist.

Ioan Popişteanu, om cu un suflet mare şi generos, cu un optimism molipsitor, autorul unor fapte de cultură de amplă şi rezistentă respiraţie, a iubit Dobrogea, în special partea de nord a acesteia, cum puţini au mai făcut-o sau o mai fac. Născut într-un sat mirific din mijlocul pădurilor, la Cârjelari, în apropierea Munţilor Măcinului, încă din adolescenţă a fost impulsionat de dorinţa de a contribui, prin tot ce avea să realizeze ulterior în viaţă, la propăşirea culturală şi spirituală a acestui spaţiu de lumină şi vechime. Iar pentru împlinirea acelei dorinţe, care l-a urmărit ca o obsesie, i s-a dăruit cu ardoare şi mare risipă de energie.

Întâi a fost profesor suplinitor de limba şi literatura română în satul natal, student la biblioteconomie, sportiv de performanţă, apoi – bibliolog, director de bibliotecă, conducător de Asociaţie Sportivă universitară, mai târziu - ctitor de biblioteci şi de biserici, fondator şi director de edituri şi reviste culturale, ferment activ în dezvoltarea învăţământului superior dobrogean, în dezvoltarea sporturilor nautice la Marea Neagră, organizator la Constanţa al unor reuniuni naţionale de bibliologie, al unei suite de saloane internaţionale de carte, greu de egalat, prezenţă remarcabilă în viaţa culturală constănţeană şi la conducerea forurilor naţionale care se ocupă de activitatea bibliotecilor publice şi universitare, autor al unor comunicări, studii, monografii, dicţionare şi lucrări din domeniile istoriei cărţii şi tiparului, bibliofiliei şi personalităţilor dobrogene, susţinător ca nimeni altul, al scriitorilor şi al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România etc. Luând aminte la toate aceste izbânzi ale sale, realizate cu dezinvoltură şi mărinimie, întotdeauna, mi-a plăcut să-l numesc „Omul-orchestră”.

La cei 70 de ani ai săi, Ioan Popişteanu era în vervă, plin de energie, de proiecte, pe care ţi le împărtăşea cu lux de amănunte de câte ori te întâlneai cu el. Îmi spunea: „Pentru ca să le duc la capăt, aş mai sta încă zece ani, după aceea m-aş retrage.” Văzându-l cât de hotărât este, înclinam să-l cred, fără rezerve.

Dar n-a fost să fie aşa, iar timpul imprevizibil și neiertător, nu a mai avut răbdare cu el. L-a răpit pe demnul și sensibilul meu prieten, făuritorul de visuri Ioan Popișteanu, și l-a dus spre orizonturile fără de întoarcere ale unei lumi mai bune și mai drepte, îndurerându-ne pe toți cei care l-am cunoscut, l-am prețuit și i-am fost aproape.
 
Sursa foto: In Memoriam Ioan Popișteanu – album Ex Libris
 
Despre Ovidiu Dunăreanu:

A publicat ca autor sau coautor, din 1990, când a avut loc debutul său editorial, şi până în prezent: Preludii epice (proză scurtă, 1990), Vânzătorul de enigme (proză scurtă, 1993), Cu bucuria în suflet (proză scurtă, 1995, 2008), Scriitori de la Tomis (dicţionar biobibliografic, 1997), Scriitori de la Tomis (2000), Convorbiri pontice (interviuri, 1998), Corabia de fildeş (antologie a poeţilor uitaţi din Dobrogea, 2000), Întâmplări din anul şarpelui (11 povestiri, 2003 şi 2013), Vaporul de la amiază/ Der Mittagsdampfer (povestiri, bilingv, română/germană, 2004), Concert la patru mâini (proză, 2005), Vitralii (publicistică literară, 2006), Ţara lui Poseidon (antologie din lirica mării, 2009), Istorii ot godinata na zmiiata (povestiri, limba bulgară, 2011), Oglinzile memoriei (publicistică literară, jurnal, 2013), Lumina îndepărtată a fluviului (roman, 2016 şi 2019).
Activitatea sa literară este recompensată cu numeroase şi prestigioase premii, dintre care amintesc: „Premiul naţional Alexandru Odobescu” pentru volumul Cu bucuria în suflet, 1995; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Dobrogea, pe anii 1995, 2003, 2005, 2009, 2016; Premiul Special al Salonului Internaţional de Carte – Oradea, 2002; Premiul de Excelenţă pentru proză al Salonului Internaţional de Carte „Ovidius” – Constanţa, 2003; Premiul Revistei „Convorbiri literare” pentru revista „Ex Ponto”, Iaşi, 2004; Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler, categoria A, „Literatură”, Bucureşti, 2004; Medalia şi brevetul „Centenarul Uniunii Scriitorilor din România, Bucureşti, 2008; Premiul revistei „Ateneu” pentru proză pe anul 2016.

 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: Ioan Popișteanu - un nume durabil în cultura Constănțeană
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

318
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

294
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

314
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

273
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

662
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1058
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1132
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

980
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1383
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1830
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1753
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1788
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

830
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1139
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1568
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1176
#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

1722
#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

2420
#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

2237
#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

2558