#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Capidava -„Cetatea de la cotitură“, un obiectiv turistic, un sit deosebit și aproape un veac de cercetări arheologice (galerie foto+video)


 
  • Întemeiată de romani în secolul II după Hristos, Capidava era unul dintre locurile de maximă importanță pentru apărarea provinciei. Fiind o zonă de graniță, a fost distrusă și refăcută în mai multe rânduri și a fost populată timp de cinci secole.
  • Astăzi, situl se bucură de o mulțime de turiști, impresionați atât de povestea istorică, dar și de aspectul cetății, recent reabilitată.
  • A fost identificată ca fiind Capidava de către Vasile Pârvan, iar cercetările sistematice au început în anii 20 sub conducerea lui Grigore Florescu, unul din discipolii lui Pârvan.
 
Cetatea Capidava, aflată în comuna Topalu, a fost întemeiată de romani în secolul II după Hristos în urma primului război daco-roman (101-102 d.H), câștigat de împăratul roman Traian.
 
Romanii au ales special această zonă pentru a construi un castru (fortificație romană). Puteau veghea și controla întreaga regiune, iar poziția cetății permitea respingerea unor atacuri barbare în această zonă a Dobrogei de astăzi (la acea vreme parte a provinciei Moesia Inferior).
 
Chiar și numele Capidava este strâns legat de poziționarea cetății, însemnând „cetatea de la cotitură“.

Ruinele au fost descoperite în secolul XIX

Vestigiile de la Capidava au fost descoperite încă de pe timpul ocupației turcești din Dobrogea, pe când numele satului Topalu, unde se află ruinele, se numea Kale-Koy (în traducere „satul cetății“). De abia pe la sfârșitul secolului XIX, apar primele cercetări științifice.
 
Primul care s-a interesat de edificiu a fost căpitanul Mihai Ionescu Dobrogeanu, iar mai apoi Grigore Tocilescu. Marele Vasile Pârvan a identificat cetatea ca fiind Capidava după ce a efectuat în zonă o periegheză (cercetare de suprafață a terenului). Cercetările arheologice sistematice au început în 1924, sub conducerea asistentului lui Pârvan, Grigore Florescu.
 
În perioada lui Florescu au participat la săpături și Petre Aurelian (1955), Petre Diaconu (1955-1956), Florian Anastasiu (1956-1957), Mitiţă Vâlceanu (1957-1958), Mișu Davidescu (1956), Adrian V. Rădulescu (1956), Simion Gavrilă (1957), Radu Florescu (1955-1959) și Gloria Ceacalopol (1958-59).
 
De asemenea, săpăturile s-au bucurat, în această perioadă, și de colaborarea arhitecților Dinu Teodorescu, Garri Küst și Paul Munteanu (1954-1974).
 
După decesul lui Grigore Florescu, în 1960, săpăturile au încetat. Cinci ani mai târziu, cercetările au fost reluate sub conducerea lui Radu Florescu, secundat de Mihai Bucovală. Echipa de arheologi a fost completată de Alexandru Simion Ștefan, Corneliu Cârjan, A. Panaitescu, Tudor Mateescu, Zaharia Covacef, Valeriu Gerorgescu și Gloria Ceacalopol. Din 1990, s-a alăturat lui Florescu și Ioan Carol Opriș (CV), cel din urmă fiind și astăzi responsabil de sit.
 

Cetatea Capidava, pe lista monumentelor istorice

Grație tuturor celor menționați mai sus, zidurile cetății au fost identificate, iar o mulțime de vestigii deosebite au fost descoperite. Acum, cetatea se află pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-s-A-02600.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
Astăzi, cetatea este o zonă de atracție turistică, bucurându-se și de o restaurare recentă.


Locul de unde romanii își protejau granița


Din cercetările specialiștilor, s-a constatat că fortificația avea un rol deosebit de important în sistemul defensiv roman, caracter dat de poziționarea oferită de Dunăre.
 
Din punct de vedere structural, cetatea prezintă zidul de incintă, turnurile intermediare în formă de potcoavă, poarta cetății străjuită de turn. Au fost identificate și termele (băile publice) construite în afara zidurilor de incintă ale primului castru, pentru a deservi unitatea de auxiliari staționată aici. Au fost descoperite mai multe încăperi cu hipocaust (instalație de încălzire cu aer cald), bazine cu apă rece, piscine și canalul de evacuare a apei.
 
Povestea Capidavei este completată cu detaliile oferite de Carol Opriș, responsabilul sitului arheologic Capidava, care ne spune de ce acest loc trebuie vizitat de toți românii.
 

„Nu este o cetate oarecare din mai multe puncte de vedere. Nu e cea mai mare dintre cetățile dobrogene. Este o cetate mititică, prin comparație cu Cetatea de la Isaacea, are doar un hectar și jumătate, spre două hectare. Dar este o cetate care s-a păstrat relativ bine, mai puțin un colț care a fost aruncat în aer cu dinamită, în vremea când Dobrogea se moderniza. Este o cetate unde se sapă de aproximativ 100 de ani. Dintre toate cetățile dobrogene de pe frontiera dunăreană, este cea mai bine cercetată. Este și un element ce ține de specificitatea arhitecturală a acestei cetăți.

 
O cetate care se păstrează relativ bine, apoi Grigore Florescu, cu foarte multă grijă și cu un spirit impresionant pentru vremea respectivă, o conservă. Vine cu șape de protecție pe ziduri.
 
La vremea respectivă, lucrurile nu erau bine stabilite din perspectivă doctrinară. Florescu este un tip cu totul și cu totul remarcabil. Face un studiu la Roma, unde studiază zidăria unui monument antic, apoi o aplică la Capidava.
 
Cetatea Capidava este un sit milenar prin felul în care este valorificată resursa natural, acest mare masiv de stâncă, de calcar, pe care este așezată cetatea de la Capidava“, a precizat conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș.
 
Ruinele pe care le pot vizita astăzi turiștii dornici de povești istorice și priveliști minunate oferă o imagine clară asupra a ceea ce a fost odată un important castru roman. Credem că este una dintre puținele cetăți unde am putut să închidem ochii și să ne imaginăm gărzile romane cum patrulau pe ziduri.

ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.

Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.

 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU

Citește și:

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Păcuiul lui Soare, locul unde se odihnește una dintre cele mai impresionante cetăți bizantine
 
#sarbatorestedobrogea143
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc”

13750
#Dobrogea143: Meritul dobrogean pentru arheologul Alexandru Suceveanu. „Înainte de toate, Histria îmi este iubită!”

#Dobrogea143: Meritul dobrogean pentru arheologul Alexandru Suceveanu. „Înainte de toate, Histria îmi este iubită!”

13365
#Dobrogea143: Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova, mesaj de Ziua Dobrogei

12846
#Dobrogea143: Paul Cononov, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Paul Cononov, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, mesaj de Ziua Dobrogei

2873
#Dobrogea143: Judecătorul Luminita Niculache, preşedintele Tribunalului Tulcea, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Judecătorul Luminita Niculache, preşedintele Tribunalului Tulcea, mesaj de Ziua Dobrogei

806
#Dobrogea143: Horia Constantinescu, comisar șef adjunct la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Horia Constantinescu, comisar șef adjunct la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

1232
#Dobrogea143: Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al Autorității Navale Române, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al Autorității Navale Române, mesaj de Ziua Dobrogei

1143
#Dobrogea143: Primăria orașului Murfatlar, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Primăria orașului Murfatlar, mesaj de Ziua Dobrogei

1190
#Dobrogea143: Prof. univ. dr. ing. Violeta Ciucur, rectorul Universității Maritime din Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Prof. univ. dr. ing. Violeta Ciucur, rectorul Universității Maritime din Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

1956
#Dobrogea143: Colegiul Comercial „Carol I“ Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Colegiul Comercial „Carol I“ Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

1790
#Dobrogea143: Ionuț Iusco, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Ionuț Iusco, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

1172
#Dobrogea143: Elena Frîncu, fostă vicecampioană mondială la handbal, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Elena Frîncu, fostă vicecampioană mondială la handbal, mesaj de Ziua Dobrogei

1052
#Dobrogea143: Prof. univ. dr. Adrian Bavaru, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Prof. univ. dr. Adrian Bavaru, mesaj de Ziua Dobrogei

1149
#Dobrogea 143: Meritul Dobrogean pentru Grigore Sălceanu. Manuscrisele poetului aflate în patrimoniul Bibliotecii Județene Constanța (galerie foto)

#Dobrogea 143: Meritul Dobrogean pentru Grigore Sălceanu. Manuscrisele poetului aflate în patrimoniul Bibliotecii Județene Constanța (galerie foto)

1656
#Dobrogea143: Meritul Dobrogean pentru Liliana Lazia. Inaugurarea sediului Bibliotecii Județene Constanța

#Dobrogea143: Meritul Dobrogean pentru Liliana Lazia. Inaugurarea sediului Bibliotecii Județene Constanța

1598
#Dobrogea143: Radu Cristian, primarul municipiului Mangalia, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Radu Cristian, primarul municipiului Mangalia, mesaj de Ziua Dobrogei

1499
#Dobrogea143: Paul Silviu Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Paul Silviu Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, mesaj de Ziua Dobrogei

1269
#Dobrogea143: Comandor Marius Laurențiu Rohart, directorul Muzeului Național al Marinei Române, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Comandor Marius Laurențiu Rohart, directorul Muzeului Național al Marinei Române, mesaj de Ziua Dobrogei

897
#Dobrogea143: Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, mesaj de Ziua Dobrogei

943
#Dobrogea143: Florina Cristache, director executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea143: Florina Cristache, director executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

1332