Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

ION SIMIONESCU (1873 - 1944)


Viața, activitatea și opera lui Ion Simionescu

10 iulie 1873 - Se naşte la Fântânele, judeţul Bacău, viitorul geolog şi paleontolog român Ion Simionescu. Rămas orfan de mic copil, Ion Simionescu a fost crescut la Botoşani de bunica lui. După absolvirea liceului, a studiat la facultatea de Știinţe Naturale a Universităţii din Iaşi, unde a fost elevul chimistului Petru Poni şi al geologului Grigore Cobălcescu.
Fiica sa, Cecilia Maria Simionescu (1900 - 1961), a devenit cunoscută cu pseudonimul Sanda Marin ca autoarea unei faimoase cărţi de bucate.

1879 - 1890 - A urmat cursurile primare la Școala nr. 1 „Marchian” şi apoi Liceul „Laurian” din Botoşani, fiind coleg de şcoală cu Nicolae Iorga - un alt titan al culturii româneşti.

1890 - Se înscrie la Facultatea de Știinţe a Universităţii din Iaşi, avându-i ca profesori pe Grigore Cobălcescu şi Petru Poni.

1894 - În luna septembrie îşi ia licenţa în ştiinţele naturale.

1895 - În toamnă obţine, prin concurs, bursa „Vasile Adamachi” acordată de Academia Română. Pleacă la Viena, în vederea specializării în geologie şi paleontologie. Universitatea vieneză, centru recunoscut al geologiei europene la acea vreme, dominat de figura marelui geolog Eduard Suess, i-a oferit lui Simionescu condiţia ca, printr-o muncă susţinută, să-şi poată prezenta teza de doctorat.

21 iulie 1898 - Susţine teza de doctorat cu titlul Über Die Geologie Des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien), devenind doctor în filozofie (specialitatea geologie).

1899 - La Grenoble se specializează în paleontologia amoniţilor eocretacici, sub conducerea lui W. Kilian, o somitate în domeniu în acea vreme.

1900 - Profesor la Universitatea din Iaşi la vârsta de numai 27 ani.

1929 - Este chemat la Universitatea din Bucureşti, pentru a-i succeda la catedra de geologie profesorului Sabba Ștefănescu. În afara activităţii didactice şi de cercetare, Ion Simionescu a devenit cunoscut şi prin numeroasele sale cărţi şi activităţi de popularizare a ştiinţei în rândul publicului larg.

1899-1900 - Activează ca preparator la Catedra de Mineralogie, condusă de V. C. Butureanu.

28 noiembrie 1900 - Este numit profesor suplinitor la Catedra de Geologie-Paleontologie a Facultăţii de Știinţe din Iaşi.

15 ianuarie 1902 - Este definitivat, prin concurs, ca profesor-agregat la aceeaşi catedră.

15 martie 1905 - Devine profesor titular al Catedrei, pe care o va conduce până în 1929, când este chemat la conducerea catedrei de Paleontologie a Universităţii din Bucureşti.
În învăţământul superior, Ion Simionescu a funcţionat aproape 30 de ani la Universitatea din Iaşi şi peste 10 ani la Universitatea din Bucureşti. El este autorul primului şi singurului Tratat de geologie din literatura de specialitate din România în care, ca bază de tratare, a folosit preponderent materialul oferit de pământul românesc.

Pe aceleaşi coordonate se înscrie şi volumul Introducere în paleontologie (1928), ambele cărţi constituind o bază modernă de documentare pentru învăţământul superior de profil.

Lui Ion Th. Simionescu îi revine meritul de a fi pus bazele organizării Laboratorului de Geologie şi celui de Geografie de la Universitatea din Iaşi. El pornea de la ideea că un învăţământ modern trebuie să dispună de condiţii care să asigure tinerelor generaţii însuşirea unor cunoştinţe strâns legate de practică şi realităţile vieţii. Ion Th. Simionescu a fost un mare pedagog şi educator, organizator al învăţământului românesc de toate gradele. A fost învestit cu diferite sarcini în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale.

1905 - Este numit pe termen de 5 ani membru în Consiliul General al Învăţământului.

1914 -1918 - Secretar general în acelaşi minister.

1911 - Membru titular al Academiei Române.

1939 - Preşedintele Consiliului Permanent al Ministerului. De asemenea, a fost decan al facultăţii de ştiinţe şi rector al Universităţii din Iaşi.
Recunoscându-i-se înalta sa autoritate de savant şi om de cultură, I. Simionescu a fost învestit cu supreme demnităţi ştiinţifice, începând cu cea de preşedinte al Societăţii Române de Știinţe (1930), preşedinte al Societăţii de Geologie (1932) şi terminând cu aceea de preşedinte al Academiei Române (1940).

Recunoaşterea meritelor excepţionale ale lui Ion Simionescu în paleontologia şi stratigrafia Mezozoicului european reiese deosebit de clar din faptul că lucrările sale au fost şi sunt folosite în elaborarea celor mai mari tratate şi monografii publicate de-a lungul timpului. Este suficient să menţionam că încă de la tratatul asupra Cretacicului al lui Kilian (1910) şi cel de stratigrafie al lui E. Haug (1921) şi până la marile tratate de paleontologie din prezent, opera lui Ion Simionescu rămâne o bază de abordare a realităţilor paleontologice din această parte a Europei.

La cele arătate, trebuie să mai adăugam şi valoarea ştiinţifică deosebită pe care o prezintă colecţiile de mii de exemplare fosile mezozoice pe care Simionescu le-a adunat, prelucrat şi lăsat Muzeului Paleontologic de Originale al Laboratorului de Geologie al Universităţii din Iaşi, ele reprezentând un material comparativ inestimabil mult râvnit de toţi cei care lucrează în domeniu.

De asemenea, vom aminti şi bogata bibliotecă de specialitate adunată cu grijă de profesor decenii la rând şi păstrată astăzi, ca fond de o deosebită valoare, în cadrul filialei de Geologie-Geografie a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iaşi. Multe dintre volume poartă dedicaţia autografă a autorilor de pe toate meridianele globului, fiind unicate pe plan naţional.

7 ianuarie 1944 - Se stinge din viaţă la Bucureşti.
 

Descoperă un articol publicat de Ion Simionescu în „Analele Dobrogei“!

Dobrogea


Citeşte şi:

„O ţară din poveşti”, vol. I, de Ion Simionescu

Academicianul Ion Simionescu, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, începând de astăzi

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul ţării noastre“

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Petre Covacef - inginer si scriitor, pasionat de istorie

Petre Covacef - inginer si scriitor, pasionat de istorie

29157
Vasile Bogrea - lingvist şi filolog, membru corespondent al Academiei Române

Vasile Bogrea - lingvist şi filolog, membru corespondent al Academiei Române

37539
Titus Cergău - învăţător și autor al unor cărţi şi articole dedicate legendelor Dobrogei

Titus Cergău - învăţător și autor al unor cărţi şi articole dedicate legendelor Dobrogei

38260
Ștefan Bezdechi - filolog şi traducător din marii poeţi antici, din filosofi greci şi latini

Ștefan Bezdechi - filolog şi traducător din marii poeţi antici, din filosofi greci şi latini

10762
Nicolae Iorga - istoric, critic literar, scriitor şi academician

Nicolae Iorga - istoric, critic literar, scriitor şi academician

2031
Nicolae Bănescu - istoric, cercetător și profesor, membru al Academiei Române

Nicolae Bănescu - istoric, cercetător și profesor, membru al Academiei Române

1114
Marian-Traian Gomoiu - biolog si geograf, Membru titular al Academiei Române

Marian-Traian Gomoiu - biolog si geograf, Membru titular al Academiei Române

1015
Ion Ionescu de la Brad - agronom, scriitor, membru de onoare al Academiei Române

Ion Ionescu de la Brad - agronom, scriitor, membru de onoare al Academiei Române

898
Constantin Brătescu - savant, pedagog şi scriitor, geograful Dobrogei

Constantin Brătescu - savant, pedagog şi scriitor, geograful Dobrogei

986
Alexandru Gherghel - avocat, poet şi jurnalist dobrogean, pasionat de cultură

Alexandru Gherghel - avocat, poet şi jurnalist dobrogean, pasionat de cultură

1293
Alexandru Bilciurescu - poet, romancier, publicist și jurist dobrogean

Alexandru Bilciurescu - poet, romancier, publicist și jurist dobrogean

1184
Alexandru Lascarov Moldovanu - scriitor și publicist, conferenţiar la Societatea de Radio

Alexandru Lascarov Moldovanu - scriitor și publicist, conferenţiar la Societatea de Radio

1106
Alexandru Vlahuţă - profesor, prozator și poet

Alexandru Vlahuţă - profesor, prozator și poet

840
Dragoş Protopopescu - scriitor, poet, critic, filosof, profesor universitar

Dragoş Protopopescu - scriitor, poet, critic, filosof, profesor universitar

821
Grigore Sălceanu - dramaturg și poet, întemeietorul unui cenaclu literar la Constanța

Grigore Sălceanu - dramaturg și poet, întemeietorul unui cenaclu literar la Constanța

1118
Ioan N. Roman - publicist, poet şi scriitor, co-fondator al „Societăţii culturale dobrogene“

Ioan N. Roman - publicist, poet şi scriitor, co-fondator al „Societăţii culturale dobrogene“

865
Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

963
Krikor Zambaccian - colecţionar şi critic de artă, membru corespondent al Academiei Române

Krikor Zambaccian - colecţionar şi critic de artă, membru corespondent al Academiei Române

801
Lucian Predescu - istoriograf, scriitor, poet și publicist

Lucian Predescu - istoriograf, scriitor, poet și publicist

819
Mihail Straje - publicist, istoric literar, prozator, poet și traducător

Mihail Straje - publicist, istoric literar, prozator, poet și traducător

796