Doliu în lumea artei. Coregraful Călin Hanțiu s-a stins din viață

Coregraful Călin Hanțiu s-a stins din viață. 

Anunțul a fost făcut pe Daniela Vitcu, pe pagina de Facebook.

Totodată, aceasta deplânge pierderea acestui, spunând că sufletul acestuia „va dansa pe străzile Constanței și în întreaga lume”.
 

„Călin Hanțiu, omul, tatăl, baletinul, profesorul și artistul, va rămâne mulți ani pentru noi toți, inspirația coregrafului care a slujit scena. Astăzi ne despărțim trupește de Călin, dar sufletul lui va dansa pe străzile din orașul Constanța și din întreaga lume”, transmite Daniela Victu.

Născut pe 16 iulie 1957, în Năsăud (Bistriţa) și pasionat de dans încă din copilărie, Călin Eugen Hanţiu a absolvit Liceul de Coregrafie din Cluj Napoca, promoţia 1976, urmând ca, de-a lungul a trei stagiuni, să funcționeze ca balerin la Opera Română din Cluj-Napoca.


În 1979, sosește la Constanța, fascinat de realizările maestrului Oleg Danovski şi dorindu-și cu ardoare să învețe de la cei mai buni. S-a numărat, ca solist, printre fondatorii companiei de balet de la malul mării.


După un stagiu de doi ani la Opera din Gera şi Opera din Dresda-RDG, se întoarce la Constanţa, ca prim-solist (1990-1996). Profesează, de asemenea, ca pedagog, coregraf şi şef compartiment, la Opera din Constanţa, ajungând chiar, pentru scurtă vreme, director al baletului de la „Oleg Danovski” și, în același timp, al baletului de la Teatrul Liric, unindu-le în anul 2004.


Călin Hanţiu a dansat pe mari scene ale lumii și a fost distins cu premii naţionale şi internaţionale, având parte de o presă elogioasă, care i-a
pus în valoare activitatea și l-a promovat atât ca solist, cât şi în calitate de coregraf.
 

Iată cum îl evoca pe balerinul devenit coregraf, regretatul Jean Badea, în volumul său, „Dulcea povară”, publicat în 2017, cu sprijinul cotidianului ZIUA de Constanța:
 

„A dansat în marile balete puse în scenă la Constanţa, trecând cu dezinvoltură printr-o gamă diversă şi rafinată de roluri, de la Banditul din Mandarinul miraculos, Siegfried, Rotbart şi Bufonul din Lacul lebedelor şi Al doilea păcurar din Mioriţa («Ne stăpâneşte în memorie creaţia lui Călin Hanţiu, datorită expresivităţii mişcărilor dansante şi mai ales a intensei trăiri a rolului» - Viorel Cosma), la Don Jose şi Escamillo din Carmen, Albert din

Giselle, Romeo şi Tybalt din Romeo şi Julieta. Trecerea «barierei» dintre balerin şi maestru s-a făcut firesc, «din mers», în urma unor acumulări avide de secrete ale meseriei, «furându-le», studiindu-le cu sârguinţa şcolarului de cursă lungă, atât la Constanţa, cât şi la Operele din Dresda şi Gera sau la Compania «Rendano» şi Academia de dans «Sisca» din Italia”