Lumea marinarilor

Spre NATO, cu „Mărăşeşti“ Cu prova pe Occident (galerie foto)

Marţi, 2 aprilie a.c., când Parlamentul României găzduia şedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată împlinirii a 15 ani de la aderarea ţării noastre la Organizaţia Nord-Atlantică şi a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, comandorul în retragere Dumitru Preda, fost comandant al fregatei „Mărăşeşti” în perioada 1994 – 2003, a avut o tresărire de orgoliu. Într-o postare în mediul virtual, „Lupul Alb al Mării Negre” constata, nu fără un dram de amărăciune: „La această aniversare - 15 ani de NATO -, cred că era necesar ca administratorii acestui site să fi prezentat şi aspecte din activitatea bastimentului din perioada Parteneriatului când am bătut la uşa NATO. Că politicienii o zic în Parlament, fără să amintească nimic de «diplomaţia navală». Să nu se uite efortul acestei nave cu al său minunat echipaj care a demonstrat că am pus şi noi un «pontil» unde trebuie şi un «panou cu borduri» noi pentru convingerea partenerilor.”.

 
Pe deplin adevărat, mai ales că anul acesta s-au împlinit 25 de ani de când, la 26 ianuarie 1994, România a fost prima ţară est-europeană care a semnat documentul cadru al Parteneriatului pentru Pace iar la 14 septembrie, primul Program individual de Parteneriat între România şi NATO, ca principal document de lucru în comun.
 
În acest sens, România a abordat cu deplină responsabilitate Programul individual de Parteneriat în scopul adaptării rapide la standardele şi priorităţile NATO. Hotărârea fermă a ţării noastre de a se integra rapid în structura Alianţei Nord-Atlantice şi de a întreprinde tot ce era necesar şi posibil, s-a manifestat în măsurile luate pe plan legislativ şi operaţional, astfel încât să poată fi asigurată o serie elemente de compatibilitate şi interoperabilitate a forţelor noastre armate cu cele din structura NATO.
 
Drept dovadă, pe parcursul Programului de Parteneriat 1994-1995, încă din start Marina Militară Română a participat cu succes la 8 aplicaţii tactice, organizate şi conduse de diferite comandamente NATO sau naţionale. În acelaşi timp, nave de luptă româneşti au executat trei marşuri de instrucţie în Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic iar un număr apreciabil de ofiţeri de marină au participat ca observatori la diverse aplicaţii, la cursuri de specializare în domeniul operaţiunilor navale în diferite state membre ale Alianţei, la seminarii şi ateliere de lucru în domeniul operaţiilor navale, comunicaţiilor maritime, precum şi la misiuni de menţinere a păcii, impunerea embargoului, prevenirea poluării mediului marin ş.a.
 
Una dintre cele mai complexe astfel de misiuni a constituit-o participarea disturgătorului „Mărăşeşti”, actuala fregată-amiral a Forţelor Navale Române, în perioada 11-30 noiembrie 1995, la aplicaţia multinaţională „Cooperative Mermaid - Classica ‘95”, alături de 14 nave din nouă ţări membre NATO şi partenere. Comandantul marşului a fost comandorul, astăzi amiralul dr. în retragere, Traian Atanasiu.
 
Mă simt dator şi deopotrivă onorat să rememorez această experienţă unicat, pe care am împărtăşit-o în 1995, însoţind ca reporter echipajul de atunci, alcătuit din 48 de ofiţeri, 70 de maiştri militari şi subofiţeri şi 132 de militari angajaţi şi în termen, într-o misiune de maximă importanţă, îndeplinită, ca întotdeauna, exemplar.
 

În spiritul „Parteneriatului pentru Pace”

 
La 12 noiembrie, în drum spre portul italian La Spezia, nava a efectuat un exerciţiu de tip „Passex” cu fregata bulgară „Smelii” şi fregata turcească „Adatepe”, iar la 16 noiembrie, cu fregata italiană „Libeccio”. „Aceste rânduri sunt scrise în cabina 715, în timp ce marea
≪se montează≫ şi valurile tind să fie de gradul 3-4. Cuvintele se dovedesc a fi totuşi neputincioase pentru a reda integral trăirile primei săptămâni petrecute - un fel de-a spune - de reporterii militari la bordul navei-amiral a Marinei Militare Române.
 
Vremea lui Jules Verne a trecut! Impactul cu realităţile vieţii de zi cu zi a marinarilor de pe ≪Mărăşeşti≫ invită la abandonarea recursului facil la descrieri bune de adormit copiii. Din această perspectivă, am purces la redactarea primei corespondenţe către ţară. Prima surpriză a fost faptul că şi marinarii au... rău de mare!
 
Este, aşa cum ne-a încredinţat cunoscutul psiholog, căpitan-comandorul (astăzi comandor în retragere şi profesor universitar dr. - n.n.) Filaret Sîntion, aflat în exerciţiul funcţiunii la bordul distrugătorului, un simptom firesc pentru orice om normal!
 
Aşa cum era programat, în Marea Neagră s-a desfăşurat primul exerciţiu de tip ≪Passex≫. El a fost urmat de un al doilea, în Marea Tireniană. Ce concluzii s-au tras în urma celor două antrenamente navale, am putut afla din aprecierile făcute - în exclusivitate pentru „Observatorul militar” - de comandorul Traian Atanasiu, locţiitor al şefului Statului Major al Marinei Militare: ≪Referitor la exerciţiile de tip Passex pe care le-am executat în Marea Neagră cu fregata turcă Adatepe şi cu cea bulgară Smelîi, cât şi în ceea ce priveşte pe acela efectuat cu fregata italiană Libeccio, aş putea spune că ele au fost preliminariile aplicaţiei maritime Cooperative Mermaid - Classica ’95.
 
Nava Mărăşeşti va fi angajată în aceasta chiar în săptămana următoare. Ca o scurtă caracterizare a exerciţiilor Passex, ele s-au încadrat în acţiunile caracteristice Parteneriatului pentru Pace, obiectivul lor principal fiind realizarea interoperabilităţii mijloacelor de comunicaţii, concomitent cu exersarea procedurilor NATO în privinţa manevrelor navale şi a operaţiunilor de căutare-salvare pe mare.
 
Deşi starea mării, la primul exerciţiu, nu a fost prea favorabilă derulării lui, atât nava noastră, cât şi celelalte două nave, turcă şi bulgară, s-au comportat admirabil, viteza de reacţie la semnalele transmise de la nava care a condus, într-un moment sau altul, fiind la nivelul standardelor cerute.
 
Ca să realizăm o scurtă descriere a exerciţiului din Marea Neagră, afirm că ideea de parteneriat a prins contur, prin aceea că, pentru aproximativ o oră, fiecare dintre cele trei nave a deţinut comanda. Astfel, la început i-am oferit navei turceşti posibilitatea să conducă exerciţiul. Apoi a urmat nava bulgară şi, ulterior, Mărăşeşti. Deci, spiritul parteneriatului a fost la el acasă!
 
Privitor la exerciţiul executat cu fregata italiană Libeccio, remarc că a fost unul foarte simplu. L-au organizat şi condus în exclusivitate colegii italieni. A fost fără dificultăţi, deoarece, probabil, ei şi-au închipuit că românii sunt la început în ceea ce priveşte procedurile specifice NATO. Faptul că l-au terminat mai repede, deşi au parcurs toate momentele pe care şi le-au propus, s-a datorat realităţii că marinarii noştri au evoluat cu mult peste aşteptările lor.≫.
 
Între două exerciţii, distrugătorul ≪Mărăşeşti≫ a navigat iniţial în Marea Marmara. Nu puţine au fost ambarcaţiunile turceşti care au venit să admire şi să salute maiestuoasa navă-amiral! În ce-i priveşte pe cameramanii şi mânuitorii aparatelor de fotografiat aflaţi la bord, ei au avut parte nu numai de siluetele palatelor de ieri şi de azi ale Istanbulului, iluminate straniu de un soare capricios, ci şi de imaginea hollywood-iană a unei vaste operaţiuni de stingerea unui incendiu izbucnit la unul din edificiile aflate pe malul european al Bosforului.
 

Botez în arhipelag

 
În Marea Egee ne-a incercat extazul in faţa frumuseţilor insulelor greceşti, apărute ici-colo ca de un alt tărâm. La Capul Matapan ne-am închipuit, fie şi preţ de câteva secunde, cum ne-ar sta nouă într-una din căsuţele ridicate în singurătăţile unor versanţi abrupţi, stâncoşi, aproape ostili vieţii! Poate că şi această stare interioară a generat coalizarea forţelor subsemnaţilor întru tipărirea unui jurnal de buzunar, intitulat sugestiv ≪Classica ’95≫, adică foaia de suflet a echipajului aflat în aceste momente la bordul distrugătorului. Pentru a nu fi bănuiţi de subiectivism, menţionăm că acest ziar s-a bucurat şi de aprecierile confraţilor noştri: Doru Iordache, de la ≪Evenimentul zilei≫, Aurelian Pătrunjei, de la ≪Telegraf≫, Nicu Popescu, de la Radio Romania Actualităţi, Alexandru Stroe, de la ≪Cronica Romană≫ şi Ilie Şerbănescu, de la TVR 1. Când citiţi aceste rânduri va fi editat numărul 5 al foii de suflet.
 
De ce ne-am temut mai tare, tot nu am scăpat! O cruntă vijelie s-a dezlănţuit în Marea Ionică. Valurile se spărgeau taman pe puntea de comandă! Se putea circula numai prin culoarele din interiorul navei. Aflat la post, maiorul doctor Dorel Minzatu, ajutat de plutonierul Drăgan Spătaru, s-a dovedit de un real folos celor pe care zdruncinăturile navei, provocate de „ciocanele” tonelor de apă, le tulburase destul de serios echilibrul interior. Sinceri să fim, ne-am refugiat în cabine. Părea că se fărâmă totul! Simţeam cum nava urcă pe creasta câte unui val uriaş, apoi se cufundă într-un hău fără fund! Ore în şir a fost un adevărat coşmar! Apoi totul a revenit, treptat, la normal. Comandantul marşului a apreciat drept corespunzătoare comportarea navei şi a echipajului. Aşa am aflat că nu este o noutate pentru distrugătorul ≪Mărăşeşti≫ lupta cu o mare deosebită. «»
 
În toamna anului trecut, nava „a prins” o furtună cu mare de gradul 8, in Mediterana de vest. Pentru cei aflaţi prima oară la bordul distrugătorului a fost însă o experienţă pe care nu le-o dorim nici prietenilor noştri... Amânat din cauza furtunii, botezul celor care nu au mai avut parte de o călătorie în Împărăţia lui Neptun a fost oficiat, după toate regulile, lângă strâmtoarea italiană Messina. Un avion al poliţiei italiene a survolat distrugătorul taman când Zeul Neptun începuse ceremonia propriu-zisă. Căpitanul Marian Pitea (astăzi comandant de cursă lungă -.n.n.), însoţit de un sobor de gardieni marini, a jucat admirabil rolul lui Neptun. Ne-am pomenit săpuniţi pe cap, raşi cu reteveiul de lemn de la bucătărie, udaţi cu şomoiogul de spălat puntea, puşi să sorbim o licoare roşiatică (un cocktail de diferite substanţe, inclusiv alcool, piper etc.), îndemnaţi să sărutăm Crucea Mării şi mâna lui Neptun! Bairam, ce mai tura-vura!
 
Ce-am căutat, am găsit, inclusiv gustul de leşie în gură, pentru următoarele 12 ore! Dar a fost, una peste alta, un moment de entuziasm colectiv, de veritabilă descărcare, fie şi cu ajutorul umorului, după orele stresante de furtună. Marea Tireniană a constituit zona întâlnirii cu nava italiană ≪Libeccio≫. Elicopterul acestei fregate a adus trei tineri marinari militari italieni la bordul distrugătorului nostru. Concomitent, un cameraman - căpitanul Marian Moşneagu - cu alţi doi membri ai echipajului român au plecat pe nava italiană. Deşi prevăzut iniţial pentru câteva ore, schimbul de militari s-a prelungit până a doua zi, când ambele nave au acostat în portul italian La Spezia. Adică locul organizării aplicaţiei ≪Cooperative Mermais - Clasica ’95≫.”
 
 
În compania elitelor NATO
 
Între 17 şi 22 noiembrie, nava a staţionat în portul italian La Spezia, unde au avut loc şedinţele de planificare a aplicaţiei. În această perioadă s-au executat excursii la Florenţa, vizitarea oraşului La Spezia, vizitarea navei de către populaţia civilă şi activităţi de protocol. La 21 noiembrie, a sosit la bordul navei viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, care a participat, alături de comandanţii marinelor militare ale statelor implicate, ca observator la aplicaţie.
 
În zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie, s-a desfăşurat aplicaţia multinaţională „Cooperative Mermaid - Classica ‘95”, la care au participat distrugătorul „Mărăşeşti”, fregata bulgară „Smelii”, fregata turcă „Adatepe”, fregata americană „De Werte”, fregata grecească „Thrace”, fregata franceză „Bouan”, fregata italiană „Libeccio”, distrugătorul ucrainean „Zagadachnii”, fregata spaniolă „Descubierta”, nava de asigurare italiană „Vesuvio”, fregata italiană „Ardito” şi alte două nave de aprovizionare italiene. În cadrul aplicaţiei s-au executat exerciţii de descoperire şi raportare a situaţiei aeriene, exerciţii de supraveghere şi transfer materiale, exerciţii de raportare a situaţiei navale, schimb de personal, exerciţii de vitalitate şi manevre în comun.
 
S-a testat funcţionarea unui sistem de transmisii de date între nave cu rezultate foarte bune. „Pe radar, zona unui potenţial conflict este absolut reală. Imaginare sunt doar denumirile acordate unor teritorii şi evenimentele sugerate ca fiind în curs de desfăşurare. În scenariul aplicaţiei tactice maritime ≪Cooperative Mermaid - Classica ’95≫, totul a fost conceput pentru ca să faciliteze realizarea scopurilor şi obiectivelor propuse. Astfel, în zona aleasă pentru derularea aplicaţiei coexistă două naţiuni-vecine şi aliate, ≪Greenlandia≫ şi ≪Yellowlandia≫. O grupare antiguvernamentală din ≪Greenlandia≫ se bazează pe sprijinul unei ţări insulare - ≪Greylandia”. Între cele două state au existat anterior acute diferende etnice şi religioase.
 
Sursele de cercetare au probat că gruparea antiguvernamentală din ≪Greenlandia≫ a primit din ≪Greylandia≫ armament şi materiale utilizate în acţiuni teroriste. Această stare de fapt a determinat Consiliul de Securitate al O.N.U. să instituie măsuri de embargo, pentru a împiedica pătrunderea în „Greenlandia≫ a armamentului, muniţiilor şi a altor materiale cu destinaţie militară. ≪Greylandia≫ a ameninţat cu străpungerea embargoului şi a făcut aluzie la o posibilă acţiune militară. Naţiunile Unite au constituit o grupare navală combinată N.A.T.O.-P.f.P. (Parteneriat pentru Pace) pentru o operaţie de blocadă-embargo împotriva navelor care transportă materiale militare spre ≪Greenlandia”. Gruparea menţionată are un rol pur defensiv, fiind obligată să respecte regulile de angajare impuse prin ordinul de operaţii.
 
Numărul tactic al acestei grupări navale este 441.03. În componenţa sa intră două distrugătoare - ≪Ardito≫, italian şi ≪Mărăşeşti≫, român - plus opt fregate: italiană - ≪Libeccio≫; greacă - ≪Thrace≫; spaniolă - ≪Descubierta≫; americană - ≪De Wert≫; turcă - ≪Adatepe”; franceză - ≪Commandant Bouan”; bulgară - ≪Smelîi≫; ucraineană - ≪Hatman Sagaydachnîi≫. Însemnul simbolic al acestei grupări este ≪Mermaid≫, adică hieratica făptură a legendarei Sirene, visată de marinari în clipe de restrişte.
 
Urmărite de la bordul distrugătorului ≪Mărăşeşti≫, acţiunile de zi şi noapte desfăşurate pe mare nu au fost lipsite de imprevizibil şi de momente spectaculoase, începând cu impresionantul dispozitiv al acestei veritabile Armada – constituit din cele 10 nave - şi continuând cu evoluţia avioanelor de tip Tornado, Lockheed-3C Orion, Breguet Atlantic 1 şi a elicopterelor model Augusta Bel 212. Până şi marea părea că rămâne mută de uimire, în faţa forţei grupării navale decise să impună embargoul.
 
Care au fost principalele misiuni ale distrugătorului ≪Mărăşeşti≫ în apele Mării Ligurice am aflat de la comandorul Ioan Postică (viitor contraamiral - n.n.), comandantul Brigăzii de Rachete Navale. ≪Împreună cu nave ale N.A.T.O./P.f.P. - ne-a precizat interlocutorul nostru - distrugătorul românesc a executat, succesiv, următoarele misiuni: ieşirea din portul La Spezia pe pasă deminată de dragoarele italiene; exerciţii şi manevre în comun cu celelalte nave partenere la aplicaţie; pregătirea condiţiilor pentru apuntarea unui elicopter; schimb de personal; transbordarea de materiale între distrugătorul nostru şi nava americană De Wert; supravegherea navală şi aeriană într-un raion ordonat; transferul de personal cu barca pneumatică între nave. Misiunile au fost îndeplinite corect şi în timp util, fără probleme deosebite.≫
 
Şi cum declaraţia de mai sus aparţine unuia dintre componenţii „careului de aşi” - denumire tipic gazetărească pentru dreapta identificare a unui grup de marinari militari de carieră, cu mii de zile şi mile parcurse pe mări şi oceane, am continuat investigaţia solicitând opinia comandantului distrugătorului, căpitan-comandorul Dumitru Preda. Un munte de om, la propriu şi la figurat, albit prematur de spuma inconfundabilă a unor vremuri mişcătoare precum valurile mării în timp de furtună. Cum s-a integrat nava română în exigenţele aplicaţiei? Iată răspunsul comandorului: ≪Participarea distrugătorului Mărăşeşti la aplicaţii şi exerciţii alături de navele statelor NATO este şi va fi condiţionată de capacitatea sa de a acţiona, cu eficienţă, pentru realizarea unor obiective bine definite. Iar capacitatea de luptă a navei are câteva elemente definitorii: caracteristicile nautice - care dau garanţia navigaţiei şi manevrelor, chiar în condiţii meteo dificile, ziua şi noaptea; pregătirea echipajului care, atât la şedinţele de planificare, cât şi la exerciţiile comune, a surprins plăcut partenerii de cooperare; dotarea tehnică pe care o consider corespunzătoare, dar, uneori, pentru întreţinerea şi menţinerea sa în stare de operativitate, necesită eforturi foarte mari. Se impune dotarea navei cu un sistem modern de culegere, prelucrare şi transmitere a informaţiilor. A trecut de mult perioada planşetei şi a creionului, pe care noi încă le mai folosim ca sistem de bază în conducerea luptei pe mare.≫.
 
Rugat să nominalizeze pe câţiva dintre cei care s-au remarcat, la bordul distrugătorului, pe timpul aplicaţiei, comandorul Preda i-a amintit pe locotenenţi-comandorii Ion Custură (astăzi contramiral de flotilă în retragere -.n.n.), Liviu Kaiter, Ilie Truţă, Constantin Bălaşa, Nicolae Oţelea şi Dănuţ Roşu. Lor li se adaugă maiştrii militari Ioan George, Constantin Moisoiu, Gabriel Lică, Ionel Vlad, Tudorel Stoian, Dan Hostiuc şi sergentul angajat Vasilică Giosu.
 
≪Apuntarea pe navă a unui elicopter italian care l-a adus la bord pe amiralul Mario Angeli, comandantul Forţelor Navale ale NATO din Europa de Sud - a mai afirmat comandantul distrugătorului -, a fost pentru noi o mare onoare, o plăcută surpriză şi un gest de prietenie motivat cu siguranţă şi de modul cum ne-am îndeplinit până acum misiunile≫.
 
La conferinţa de presă organizată la bordul navei ≪San Giusto≫, un reprezentant al părţii italiene a afirmat că la aplicaţia
≪Cooperative Mermaid-Classica ’95≫ nu vor fi probleme în ceea ce priveşte interoperabilitatea sistemelor de comunicaţii între navele participante. Pentru a ne convinge de acest lucru, am dorit să cunoaştem părerea căpitan-comandorului Anton Ionescu, şeful Secţiei Transmisiuni, informatică şi electronică din Statul Major al Marinei Militare, aflat la bordul distrugătorului.
 
Iată ce am aflat: ≪Şi de această dată, s-a demonstrat că mijloacele de transmisiuni de la bordul navei Mărăşeşti sunt compatibile cu cele aflate în dotarea navelor NATO, realizându-se un minimum de interoperabilitate pe toate canalele de legătură - radiotelefon, radio U.S. şi radio U.U.S. Pe timpul exerciţiilor de transmisiuni, a fost testat echipamentul Alcatel 801, pentru transmisii de date pe unde scurte în telefonie. Acesta a funcţionat bine pe timpul aplicaţiei iar transmisioniştii noştri şi-au făcut pe deplin datoria. Îi am în vedere în acest sens, pe căpitanii Eugen Niculae, Ciprian Andronache şi pe maiştrii militari Ionel Vlad şi Felician Chiriac≫.
 
La Comandamentul Forţelor Navale din Europa de Sud există convingerea că aplicaţia maritimă ≪Cooperative Mermaid- Classica ’95≫ este tipică, ca mod de organizare şi misiuni posibile de executat, cu cele care vor fi planificate şi în viitor de NATO/P.f.P. În legătură cu această perspectivă, ne-am adresat căpitan-comandorului Dănuţ Toader (viitor contraamiral - n.n.), şeful Biroului Operaţii Marină din Direcţia Operaţii a Statului Major General, care ne-a declarat: ≪Având în vedere dorinţa ţării noastre de a se situa în avangarda eforturilor pe care statele central şi est-europene le fac în vederea integrării lor în structurile occidentale, este posibil ca şi în viitor să ne afirmăm disponibilitatea participării noastre la asemenea acţiuni. Un bun exemplu în acest sens este acceptul de a găzdui în apele noastre teritoriale aplicaţia «Cooperative Partner ’96≫.
 
Number one în ≪careul de aşi≫, comandorul Traian Atanasiu, locţiitor al şefului Statului Major al Marinei Militare, a avut, pe timpul prezenţei distrugătorului ≪Mărăşeşti≫ în portul La Spezia, mai multe întâlniri cu înalţi reprezentanţi militari ai celorlalte state participante la aplicaţie. De aceea, am dorit o sintetizare a impresiilor delegaţiilor militare străine în legătură cu participarea României în această aplicaţie. Iat-o: ≪În primul rând, trebuie să se ştie că prezenţa marinarilor români la Classica ’95 nu a trecut neobservată, fiind considerată firească de interlocutorii străini. A fost exprimată plăcerea revederii unor vechi cunoştinţe şi prieteni, evidenţiindu-se, în acest context, firea deschisă, sociabilă a românilor. A fost remarcată capacitatea ofiţerilor noştri de a se adapta din marş la cerinţele procedurilor şi limbajului tactic al NATO. Vizita efectuată la bordul navei de amiralul italian, comandantul Forţelor Navale din Europa de Sud, confirmă faptul că Marina Militară a României şi-a creat o bună imagine în cadrul colaborării stabilite între statele NATO şi cele ale Parteneriatului pentru Pace.≫.
 
După cum am menţionat în corespondenţa anterioară, căpitanul Marian Moşneagu, împreună cu maiorul Vasile Ignat şi maistrul militar Andrei Papp au fost transferaţi, cu un elicopter italian, pe fregata ≪Libeccio≫. Cele 24 ore trăite în compania marinarilor italieni pot fi considerate un fericit prilej de cunoaştere a unui echipaj etalon în ceea ce priveşte coeziunea morală şi de luptă. Comandantul fregatei, căpitan-comandorul Stephano Dotti, la cei 39 de ani ai săi, are cel puţin cinci atuuri remarcabile: este un ofiţer destoinic; un camarad respectat; un interlocutor jovial; un pasionat fotograf şi o gazdă desăvârşită.
 
Cu ocazia cinei servite la bordul fregatei italiene, oaspeţii români au asistat la o festivitate de ... familie! Protagonişti au fost doi dintre militarii în termen, aflaţi în ultima lor zi de stagiu în ≪Marina Militare≫. Ambii au fost invitaţi la masa comandantului şi s-au bucurat de atenţia tuturor ofiţerilor. În acest cadru, cei doi ≪Giovani≫ au fost felicitaţi pentru conduita lor ireproşabilă şi serviciile aduse Marinei Militare Italiene. Ei au primit în dar macheta şi fotografia navei pe care au slujit-o exemplar. Ambii au savurat şi momentul ciocnirii unei cupe de şampanie ridicate pentru viitorul celor prezenţi. În ce priveşte ≪conversaţia inter-flote≫ romano-italiană, aceasta a continuat in faţa televizorului, în timp ce furtuna declanşată în Marea Ligurică se reflecta în acvariul din apropiere, ai cărui chiriaşi intraseră în panică!
 
O menţiune aparte se cuvine unei scene văzute pe puntea eliport. Acolo, cadre ale navei italiene se foloseau de telefoanele
celulare personale pentru a uita de tensiunea provocată de marea capricioasă, prin dialogurile purtate cu cei dragi, aflaţi în La Spezia, după o absenţă de două săptămâni de acasă.”1 La 24 noiembrie, cu prilejul bilanţului aplicaţiei, organizatorii au subliniat faptul că distrugătorul „Mărăşeşti” s-a comportat foarte bine, iar aplicaţia a avut rezultate foarte bune.
 
Pe toată perioada aplicaţiei, la bordul navei s-a aflat o echipă de 8 ziarişti militari şi civili români. Pentru rapida amarinizare şi familiarizarea facilă cu spaţiile generoase de pe navă, acestora le-a fost livrat un pliant cu reguli şi indicaţii referitoare la cazare şi hrană, servitul mesei, mijloacele de salvare, gen: „Nu te deplasa pe navă neînsoţit. Nu intra în compartimente fără permisiunea sau ştiinţa celor care le au în primire.
Nu mă preocupă activităţile tale intime, dar sunt interesat să cunosc în permanenţă unde te afli şi ce faci. Este interesul tău să cunoşti semnificaţia semnalelor şi ordinelor ce se dau pe navă. Ce nu ştii, întreabă. Fii sigur că vei primi răspunsuri competente, dacă eşti abilitat să iei cunoştinţă. Dacă nu eşti abilitat şi insişti să obţii informaţia, te asigur că tot ce auzi, vezi sau miroşi este dezinformare! Înainte de a critica sau lăuda, îţi recomand să cunoşti intimitatea activităţilor de la bord care sunt sub exigenţa colimatorului tău.”. Iar pentru ca lucrurile să fie clare dintru început, pliantul conţinea următoarea prezentare rimată, ticluită de comandorul Liviu Kaiter, ofiţerul secund al navei:
 
Noi, urmaşii lui Neptun, de pe nava „Mărăşeşti”,
Suntem cei mai buni din flotă (în acelaşi timp ... modeşti),
Ne cunoaşte toată lumea şi de ce suntem în stare -
Aşa că n-ai nicio grijă cât vei sta cu noi pe mare.
Iar dacă-ntâmplarea face să te-aducem şi-napoi,
Va fi o surpriză mare, inclusiv şi pentru noi!
Pentru că există dubii, până vei fi debarcat,
Ne-am gândit că este bine să îţi dăm un atestat,
Care să îţi amintească peste ani, când îl priveşti,
Că ai fost odată-n mare cu Dsg. „Mărăşeşti”,
Nava cea mai mare a flotei, c-ai fost oaspete de vază
Şi-ai avut o companie - cât ai stat la bord - aleasă,
C-ai simţit mirosul mării, valurile te-au legănat,
Că n-ai avut rău de mare şi „la peşte” nu ai dat!
Să-ţi rămână viu în minte ce scrie în „atestat”
Şi să ştii că el contează ca valoare... unicat!
Semnul lui Neptun şi Marte, el păstrează, ca să ştii
Dacă nu-l uiţi niciodată, vei avea doar bucurii.
Dacă vreodată se-ntâmplă să ai unele probleme,
Supărări, necazuri multe sau posibile dileme,
Priveşte astă hârtie şi pe loc îţi aminteşti
Că ai fost un lup de mare pe Dsg. „Mărăşeşti”!
Dintr-odată norii negri ce s-abat asupra ta
Spiritul acestei nave pe loc îi va alunga
Şi-ai să vezi cerul albastru şi soarele strălucind
Te vei lumina la faţă şi te vei trezi zâmbind,
Vei avea noroc cu carul, te vor copleşi bani grei,
Vei avea succese multe, inclusiv şi la... femei!
Dac-ai să ne uiţi vreodată - asta sigur nu o vrem,
De la bordul navei noastre să te-ajungă ăst’ blestem:
Să nu vezi zile senine, nici măcar una pe vară.
Când te vei uita la soare, norii grei să îţi apară,
Să vezi razele de soare cât sclipirea unui far
Şi să simţi marea sub tine, în barcă la „Salvamar”!
De-i privi la-tinsa mare, să vezi valuri volburate
Şi rechini care te-aşteaptă, toţi cu gurile căscate,
Să simţi scoicile-n picioare de pe plajele toride
Şi hulit peste măsură şi de ultimul guvide!
 
Aşadar, la început a fost Marina. Și tot ea continuă să fie, şi după 15 ani de afirmare şi conlucrare eficientă cu navele şi efectivele NATO, în linia întâi.
 
Întâmplător sau nu, în perioada 5 - 13 aprilie 2019, Forţele Navale Române organizează cel mai mare exerciţiu multinaţional naval SEA SHIELD ’19, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Care, evident, este şi cel mai mare exerciţiu NATO din bazinul pontic. O dovadă în plus că am meritat pe deplin să facem parte din familia selectă a Organizaţiei Nord-Atlantice.
 
Sursa foto: Colecţia comandor dr. Marian Moşneagu
 
Despre Marian Moşneagu
 
Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).  
 

Citeşte şi:

Comandorul (r) Marian Moșneagu... navighează printre file de istorie dobrogeană

Nava lui Ceaușescu în flăcări! Ghinion sau sabotaj? (galerie foto)


1 Maior Ion Petrescu, săptămânalul „Observatorul militar”, maior Benone Neagoe, emisiunea TV „Pro Patria”, căpitan Marian Moşneagu, revista „Marina Romană”, ,,Prin satelit, de la Grupul Român de Presă din La Spezia”, în „Observatorul militar”, nr. 48 (311) din 29 noiembrie – 5 decembrie 1995, p. 6.
 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Duhovnicul din submarin Fetițele șefului mecanic (galerie foto)

06 Sep 2019 1477

Domeniul naval - cu sau fără arsenal? Apatia decidenților (galerie foto+documente)

30 Aug 2019 1588

Marina are nevoie de propriul arsenal! Verdictul unui amiral (galerie foto)

23 Aug 2019 1945

Peripeții la Ziua Marinei Premiul cel mare (galerie foto)

16 Aug 2019 1863

Aspiranţii sabotaţi de rege Mârțoaga Școlii Navale (galerie foto)

02 Aug 2019 1565

Prinţul din Răsărit Noul Pitagora (galerie foto)

19 Jul 2019 1603

Germania înarmează România Expertiza lui Năstase (galerie foto)

12 Jul 2019 1965

Mitul apelor sacre Fluviul cu flori şi cadavre (galerie foto)

28 Jun 2019 1674

Provocarea lui Victor Torpilorul din Vaslui (galerie foto)

14 Jun 2019 2812

Tort de alge, valuri sparge Vele, stele, caravele... (galerie foto)

17 May 2019 1750

Căsătorie cu bucluc Cine are dreptate? (galerie foto)

10 May 2019 2629

Catastrofă navală în Marea Neagră Mai ceva ca „Titanicul“ (galerie foto)

19 Apr 2019 2717

Mare război, mare tărăboi! Prefectul și profitorii (galerie foto)

12 Apr 2019 1388

Copilul răsfățat al Marinei A împlinit 100 de ani! (galerie foto)

18 Jan 2019 4704

Cei 40 de comandanți care au condus instituția de învățământ superior Aniversare. 146 de ani de la înființarea Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ (galerie foto)

17 Nov 2018 1485