Aderarea la Schengen - obiectivele fundamentale de integrare europeană rămân neschimbate

Filiala Constanța a Partidului Național Liberal reamintește faptul că poziţia PNL, a USL în ansamblu și a Guvernului este una foarte clară în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen: obiectivele fundamentale de integrare europeană rămân neschimbate.
Se pune însă problema de a se schimba strategia, fiindcă intenția Guvernului este de a nu se ajunge la exercitarea de către Germania a dreptului de veto în Consiliul JAI, la discutarea aderării la Schengen.
Din păcate, cel mai mare adversar al aderării noastre la Schengen este Traian Băsescu. Chiar dacă în aceste zile Emil Boc, Traian Igaș și alți pedeliști se prefac că sunt specialiști în problema aderării României la Schengen, în perioada în care ei au fost la guvernare România nu a înregistrat niciun succes. Mai mult, lideri ai PDL și ai camarilei de la Palatul Cotroceni au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a periclita aderarea României la Schengen și, în general, imaginea țării noastre în Europa.
Pe de altă parte, USL nu dorește exportarea problemelor interne ale României dincolo de graniță, intenția Guvernului este de a prezenta în Consiliul JAI îndeplinirea criteriilor tehnice. Ministrul german de Interne a evidenţiat două probleme de care România ar trebui să se ocupe: migrația muncitorilor români și migrația minorității rome. Acestea sunt problemele reale care preocupă Germania, iar nu temele de propagandă precum cele folosite de Palatul Cotroceni.
Autoritățile de la București vor face totul pentru a răspunde clar și a reglementa aceste două probleme semnalate de Germania. Considerăm oportună, cu acest prilej, o discuţie în care să invităm statele membre care continuă să aibă rezerve legate de adoptarea unei decizii pozitive să-şi motiveze poziţia prin argumente clare, fundamentate pe Tratatele UE şi acquis-ul Schengen.
De asemenea, România aşteaptă din partea partenerilor europeni adoptarea unei abordări corecte şi constructive, care trebuie să fie în linie cu modul în care s-a realizat procesul de extindere a spaţiului Schengen din decembrie 2007 cu cele 9 state membre UE, în baza Tratatelor UE şi acquis-ului Schengen.