MSD România și Societatea Națională de Medicina Familiei lansează programul „10 pentru mișcare”

București, 26 martie 2013

MSD România și Societatea Națională de Medicina Familiei lansează programul „10 pentru mișcare”

În cadrul platformei „Împreună pentru viață”, MSD România și Societatea Națională de Medicina Familiei lansează programul educațional „10 pentru mișcare” adresat medicilor de familie. Programul are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare a impactului bolii artrozice asupra calității vieții pacienților din România.


Proiectul “10 pentru mișcare” se va desfășura pe perioada anului 2013 în 16 orașe ale țării printre care: Galați, Pitești, Târgu Mureș, Cluj, Timișoara, Oradea, Sibiu, Iași, Ploiești, București, Bacău, Constanța și Brașov. Obiectivul general este creșterea semnificativă a gradului de diagnosticare precoce a acestei boli degenerative și invalidante în România, pentru a conduce la creșterea calității vieții pacienților ca urmare a inițierii unui tratament precoce adecvat.


„În Europa se vorbește tot mai mult de „Healthy Life Years”(HLY) – care măsoară numărul de ani pe care o persoană îi mai are de trăit, fără dizabilități. Odată cu îmbătrânirea populației, cu creșterea speranței de viață, a devenit tot mai importantă ideea de a oferi calitate vieții, de a ajuta pacienții să rămână cu o viață activă și independentă. Boala artrozică este atât de frecventă, încât este aproape subînțeleasă pentru o mare parte a pacienților noștri. Artroza nu omoară, dar chinuie și conduce către invaliditate. A aduce la zi informațiile complete asupra acestei patologii, asupra posibilităților de a aduce alinare sau stabilizare a bolii, asupra terapiilor farmacologice și nonfarmacologice utilizabile pentru pacienții nostri, este o abordare necesară și firească pentru societatea profesională a medicilor de familie” a declarat doamna doctor Rodica Tănăsescu, președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei


Boala artrozică este cea mai frecventă boală degenerativă a articulațiilor și cea mai frecventă cauză de durere cronică la persoanele vârstnice, reducând semnificativ calitatea vieții. Această afecțiune reprezintă a 2-a cauză de morbiditate la persoanelor cu vârste de peste 55 de ani, la nivel mondial. Boala artrozică este una dintre principalele cauze de durere și de invaliditate. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 150 de milioane de persoane suferă în întreaga lume de boala artrozică. În ceea ce privește România, în acest moment nu există date statistice relevante ale persoanelor afectate de boala artrozică.


Creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației sunt de așteptat să facă din boala artrozică a patra cauză de handicap până în anul 2020 (Woolf și Pfleger 2003). În prezent, la nivel global, ea este considerată a fi a 6-a afecțiune generatoare de ani de viață cu handicap contabilizând 3% din totalul anilor de viață cu handicap (Woolf și Pfleger 2003).


Boala artrozică este considerată ca fiind o boală complexă a cărei cauză nu este complet înțeleasă. Diagnosticarea acestei boli este îngreunată de lipsa unor biomarkeri specifici.


Boala artrozică are la bază un proces metabolic activ, dinamic, care implică toate țesuturile comune de la nivel articular (cartilaj, oase, capsulă, ligamente și mușchi) și se manifestă prin: sensibilitate la palpare, inflamație, cracmente articulare, limitarea mișcărilor active și pasive, deformări mergând până la anchiloze articulare. De regulă, deteriorarea cartilajului articular este un proces lent și continuu.


În acest moment există diverse metode de tratament pentru boala artrozică dar vindecarea completă nu este deocamdată posibilă. Primii specialiști cărora ne putem adresa pentru tratarea acestei afecțiuni sunt medicii de familie. În prezent, în România, sunt peste 10.000 de medici de familie care pot identifica și trata adecvat această boală.


***

Platforma „Împreună pentru viață”, dezvoltată de MSD ROMÂNIA, se adresează tuturor celor implicați în sistemul de sănătate din România și are ca scop principal îmbunătățirea calității vieții, prin facilitarea accesului la informații relevante și încurajarea colaborării între diversele categorii socio-profesionale, având în centrul atenției pacientul.