Adevărate lucrări de artă Capacele de canalizare din Peninsula reabilitată au stema Constanţei (galerie foto)

Odată cu reabilitarea zonei peninsulare a Constanţei, capacele de canalizare din centrul istoric al urbei îşi schimbă şi ele faţa, oraşul port aliniindu-se, din acest punct de vedere, altor mari oraşe ale ţării. Pe noile capace ale gurilor de canalizare din zonă apare o stemă înfăţişând un far şi un vapor pe valuri, încadrate de denumirile „Tomis” şi „Constanţa 2013”. Este vorba despre aceeaşi stemă care stă de „strajă” deasupra intrării principale a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Potrivit informaţiilor disponibile pe constanta-imagini-vechi.blogspot.com, „la 11 mai 330 e.n. Constantinopol a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit. Cetatea Tomis a primit denumirea de Constantiana, după numele purtat de sora lui Constantin cel Mare. Flavia Julia Constantia era sora vitregă a Împăratului Constantin cel Mare.

Ea se născuse ca fiică a lui Constantin Chlorus (tatăl lui Constantin cel Mare) şi a Flaviei Maxima Theodora (Împărăteasa Bizanţului)”. Potrivit aceleiaşi surse, aceasta din urmă devenise, în 313, din voinţa fratelui ei, „soţia lui Licinius”. „După moartea lui Constantin cel Mare, într-un interval relativ scurt, a urmat pierderea stăpânirii asupra oraşului Constantiana de către Imperiul Roman de Răsărit. Cetatea a decăzut dispărând aproape cu totul”, se mai menţionează pe constanta-imagini-vechi.blogspot.com. Tot aici se precizează că „vestigiile continuităţii existenţei sale au constat doar în menţionarea în hărţile maritime ale negustorilor italieni”, dar şi că, „pentru a face aşezarea rămasă în vâltoarea istoriei accesibilă comerţului pe mare, corăbierii genovezi au ridicat în secolul al XIII-lea un far pe promontoriul capului Constanţei. Odată cu devenirea modernă a oraşului, notabilităţile au hotărât ca simbol al Constanţei să fie scutul cu corabia genoveză şi far”.