Investiție de amploare în centrele meteorologice din România, inclusiv în cel de la Constanța

• Ministerul Mediului face o investiție de amploare în centrele meteo din toată țara
• Motivele invocate de minister constau în continuarea procesului de modernizare și dezvoltare a sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase
• Înfiinţarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI - Europa din cadul Organizației Meteorologice Mondiale va contribui la determinarea impactului vremii și climei asupra sistemelor agricole existente și viitoare
• Din punct de vedere social,  prin achiziţia, retehnologizarea şi modernizarea reţelei de radare şi staţii meteorologice va fi protejat împotriva inundațiilor un număr semnificativ de persoane

 
Ministerul Mediului a publicat în transparență decizională Proiectul de HG privind aprobarea obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor materiale - INFRAMETEO” precum și a caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți acestuia. Este vizat și centrul meteorologic de la Constanța.
 
Motivele invocate de minister constau în continuarea procesului de modernizare și dezvoltare a sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, având în vedere următoarea situație actuală:
 
•       Rețeaua actuală de radare meteorologice a Administraţiei Naţională de Meteorologie este formată din sisteme ce încorporează tehnologia anilor 1990, astfel că radarele sunt depășite tehnologic de actualele tipuri de echipamente. Alte deficiențe ale situației actuale sunt reprezentate de următoarele: uzura fizică și morală avansate, încetarea producției componentelor, astfel că nu se mai asigură piese de schimb. În acest context și având în vedere creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme cu caracter local și viteza mare de deplasare a maselor noroase, este necesară implementarea noilor tehnologii ale sistemelor radar prin achiziția a 7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S. Investiția va contribui la diminuarea efectelor principalelor riscuri identificate în Evaluarea Națională a Riscurilor, accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră, prin îmbunătățirea detecției și monitorizării spațio-temporale a evoluției și intensității structurilor mezovortex și a super-celulelor generatoare de precipitaţii abundente, precum și a prognozelor ploilor torenţiale, căderilor de grindină și intensificărilor puternice ale vântului, asociate furtunilor convective.

•       Detecția în timp real a fulgerelor oferă indicatori timpurii ai localizării și intensităţii dezvoltărilor convective, precum și pentru a urmări deplasarea furtunilor. Administrația Națională de Meteorologie a avut  în dotare un sistem (rețea) de detecție și localizare a descărcărilor electrice atmosferice.  Rețeaua a fost realizată în anul 2002 și era  formată din 8 sisteme de detectare (Safir3000) amplasate pe întreg teritoriul României. În prezent, datorită uzurii fizice și morale, întreaga rețea de senzori de detecție a fulgerelor implementată în anul 2002, este nefuncțională, astfel că este necesară achiziția unei noi rețele de detecție a fulgerelor.

•       În prezent, Administraţia Naţională de Meteorologie deţine o infrastructură de comunicaţii naţională învechită, atât la nivel central cât şi la sediile regionale şi locaţiile radar, parte din aceasta fiind în funcţiune din anul 2006, având echipamente pentru care producătorul nu mai asigură suport hardware şi software. Această reţea WAN nu poate asigura un nivel crescut de procesare şi securitate și în acelaşi timp nu face faţă nevoilor actuale de trafic de date ale organizaţiei care este în continuă creştere pe toate tronsoanele reţelei WAN.  La nivelul Administrației Naționale de Meteorologie au fost identificate o serie de deficiențe ale infrastructurii meteorologice care impietează respectarea obligațiilor derivate din actele legislative în vigoare și acordurile internaționale încheiate.

•       Pentru stațiile meteorologice automate din arhitectura de generație mai veche, mentenanța este din ce în ce mai dificil de asigurat, datorită reducerii/lipsei de pe piață a traductorilor și sistemelor de achiziție a datelor, în condițiile apariției unor generații noi de sisteme și echipamente, cu performanțe mult superioare. Situația actuală, dacă se va menține, va conduce inevitabil la mărirea nivelului de incertitudine, precum și a perioadelor de indisponibilitate în cazul măsurătorilor parametrilor meteorologici, în timpul sezonului rece și în situațiile în care apar fenomene meteorologice severe, generatoare de inundații și pagube materiale. Prin proiect se propune astfel modernizarea acestora.

•       Începând cu anul 2022 se vor lansa și vor deveni operaționali sateliții geostaționari și polar-orbitali europeni din seria Meteosat Third Generation (MTG) respectiv Metop Second Generation (MetopSG). Cerințele hardware și software pentru recepția, prelucrarea, vizualizarea, arhivarea și diseminarea datelor de la noile generații de sateliți meteorologici fac ca sistemul actual aflat în funcțiune la Administraţia Naţională de Meteorologie să nu mai poată fi folosit odată cu intrarea în funcțiune a noii generații de sateliți. Prin proiect se propune astfel achiziția unui nou sistem de recepție, prelucrare și diseminare date de la sateliții meteorologici.

•       În prezent, în România, nu există un sistem care să permită accesul la informaţii satelitare de rezoluţie spectrală şi spaţială înaltă, furnizate de sateliţii Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P foarte utile pentru identificarea zonelor afectate şi evaluarea impactului fenomenelor extreme şi ale dezastrelor naturale generate în special de precipitaţiile abundente de pe teritoriul României. Prin proiect se propune astfel achiziția unui nou sistem de prelucrare și diseminare date de la sateliții Copernicus.

•       În prezent, la nivelul Organizației Meteorologice Mondiale nu există implementat un proiect prin care să fie conectate în timp real Serviciile Meteorologice Naționale, în ceea ce privește schimbul operativ de date agrometeorologice. Regiunea a VI-a Europa nu dispune de un centru unic unde să se realizeze stocarea și arhivarea datelor agrometeorologice, instalarea unui portal web care să permită accesul la produsele agrometeorologice în timp real, diseminarea în timp real a informațiilor agrometeorologice către principalii beneficiari, precum și asigurarea intercomunicării cu celelalte centre agrometeorologice naționale din Uniunea Europeană.

•       Astfel, înfiinţarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI - Europa din cadul Organizației Meteorologice Mondiale va contribui la determinarea impactului vremii și climei asupra sistemelor agricole existente și viitoare, precum și acțiunile necesare pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemelor agricole în cadrul RA VI Europa. Centrul va oferi țărilor europene date și informații agrometeorologice relevante, cum ar fi umiditatea solului și fenologia plantelor, buletine și produse/servicii agrometeorologice, precum și activități suport de formare profesională
 
Observaţiile meteorologice (măsurători ale cantităţilor de precipitaţii la staţiile meteorologice, precum şi detecţia şi monitorizarea sistemelor noroase precipitabile cu ajutorul radarelor meteorologice Doppler) au o importanță majoră în procesul de supraveghere și prognoză a episoadelor de ploaie generatoare de inundații. Din punct de vedere social,  prin achiziţia, retehnologicarea şi modernizarea reţelei de radare şi staţii meteorologice va fi protejat împotriva inundațiilor un număr semnificativ de persoane.
 
Obiectivele specifice ale proiectului includ:
 
• Obiectivul 1 - Modernizarea rețelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S);
•  Obiectivul 2 - Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor;
• Obiectivul 3 - Modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al Administrației Naționale de Meteorologie;
•  Obiectivul 4 - Extinderea modernizării rețelei naționale de stații meteorologice automate;
•  Obiectivul 5 - Sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei;
•  Obiectivul 6 - Sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național;
• Obiectivul 7 - Înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale cu următoarele caracteristici:
‒      Regim de înălțime: D+P+2E
‒      Suprafața desfășurată: 2663,00 m2
‒      Echiparea clădirii cu IT Datacenter
 
Investița se va realiza la nivel național,  în toate cele șapte Centre Meteorologice Regionale.
•       Centrul Meteorologic Regional Muntenia
•       Centrul Meteorologic Regional Dobrogea
•       Centrul Meteorologic Regional Moldova
•       Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud
•       Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord
•       Centrul Meteorologic Regional Banat-Crișana
•       Centrul Meteorologic Regional Oltenia