Ministrul Cătălin Predoiu „Constituţia reprezintă aspiraţiile democratice reclamate de români direct, în stradă, în Revoluţia din 1989“

Ziua Constituției este un bun prilej pentru a reflecta asupra importanței acestui document juridic fundamental pentru statul și națiunea noastră, pentru fiecare cetățean.

Constituția României, adoptată în 1991 și revizuită în 2003, consacră la cel mai înalt nivel al ierarhiei actelor normative principiile fundamentale de organizare a statului nostru, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, principii care exprimă voința poporului român ca depozitar și unic titular al suveranității naționale, exprimată la rândul ei prin instituțiile statului.

De aici și consecința că întărirea suveranității naționale presupune întărirea instituțiilor statului sub toate aspectele, de la cadrul legal organizatoric şi până la aspectele care ţin de finanţarea acestora şi modernizarea lor în concordanţă cu aşteptările cetăţenilor de a beneficia de un serviciu public rapid, competent şi integru.

În mod special, profesionalismul şi integritatea funcţionarilor publici, modernizarea administraţiei centrale şi locale, performanța societăţilor comerciale cu capital de stat şi a regiilor comerciale reprezintă nu numai aspecte care ţin de funcţionalitatea acestora şi calitatea serviciilor publice, ci şi, în ultimă instanţă, de realizarea deopotrivă a suveranităţii naţionale în armonie cu garantarea, respectarea şi realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

De aceea, plecând de la împrejurarea că multe dintre aceste funcţii publice sunt ocupate ca o consecinţă a deciziilor politice exprimate în diversele cadre şi forme legale, partidelor politice le revine o responsabilitate directă pentru asigurarea unui nivel înalt de profesionalism şi integritate în exercitarea funcțiilor publice. Eliminarea nepotismelor, a favoritismelor pe criterii politice, precum şi a politizării excesive a acestor funcții din aparatul administrativ, sunt condiții esențiale pentru o administrație modernă, aflată cu adevărat în serviciul cetățenilor. În prea multe zone ale administrației noastre publice aceasta îşi serveşte în primul rând sieşi, interesul public şi al cetățenilor trecând pe plan secund. Prea multe companii de stat demonstrează ineficiență economică sau subordonarea activității lor unor interese private nelegitime. Respectul Constituţiei presupune şi remedierea acestor neajunsuri care pot părea secundare sau în afara materiei constituţionale, în realitate, reprezintă faţete ale respectării principiilor fundamentale înscrise în Constituţia noastră.

De asemenea, Constituţia reprezintă aspiraţiile democratice reclamate de români direct, în stradă, în Revoluţia din 1989, câştigate prin jertfă în lupta cu elemente din aparatul represiv în funcţiune în acele vremuri de sfârşit sângeros al regimului comunist în ţara noastră. Chiar dacă multe din idealurile Revoluției din 1989 au fost confiscate prin puterea politică instalată imediat după acea dată, condusă de foşti reprezentanți ai regimului comunist care tocmai se prăbuşea, idealuri care au fost ani de zile întârziate în realizarea lor din cauza persistenței la putere a acelor structuri politice sus amintite, în final, voința românilor a prevalat. România a devenit treptat o țară democratică, membră a NATO şi UE, cu o justiţie independentă, în care drepturile şi libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt recunoscute, garantate, respectate şi realizate prin constelația de legi şi acte normative în vigoare, precum şi prin deciziile instanţelor judecătorești.

Apartenența României la UE este fundamentată inclusiv constituţional, legea fundamentală organizând nu numai apartenența României la Uniune, ci şi principii care ţin de armonizarea legislaţiei naţionale şi a celei comunitare.

Pe de altă parte, evoluțiile din toate sferele societății românești şi ale statului român, practica constituţională şi experienţa acumulată în funcţionarea democratică a instituţiilor statului, inclusiv, impun o modernizare a prevederilor acesteia în aspecte precum raporturile dintre funcţia prezidențială şi funcţia de prim-ministru, o mai riguroasă definire a bicameralismului, o mai largă reprezentare a societăţii civile în CSM etc.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, dincolo de multiplele semnificaţii ale aniversării Constituţiei, poate că una dintre cele mai importante este principiul egalităţii în faţa legii şi respectarea ad litteram şi în spirit a tuturor legilor, care îşi au, ultima ratio, în Constituţia noastră, valoare şi instrument fundamental al statului şi naţiunii noastre.

La mulţi ani Constituţiei Române! - se arată în mesajul ministrului Cătălin Predoiu