Protoierii cu datorii

Preoti datori la fisc

La finele anului trecut, dupa un mare scandal mediatic, Arhiepiscopia Tomisului si-a achitat toate datoriile catre Directia Generala a Finantelor Publice Constanta * Suma initiala de la care a pornit intreg taraboiul a fost de 11,47 miliarde de lei * Numai ca Arhiepiscopia condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie nu este singura institutie de acest fel datoare la stat * Condusa dupa aceleasi canoane, acum au ramas restantiere la stat protoieriile * Valoarea creantei se ridica, potrivit angajatilor DGFP, la peste o suta de milioane de lei, reprezentand in general debite, majorari de intarziere si penalitati * Aici trebuie facuta precizarea ca din cele sase protoierii care functioneaza pe raza de competenta a Arhiepiscopiei in judetul Constanta, doar doua si-au achitat, in totalitate, debitele la 30 decembrie 2005 * Surse din cadrul DGFP spun ca valoarea debitelor inregistrate de toate protoieriile, la finele anului trecut, se ridica la peste trei miliarde de lei * Acestea au fost platite, cu mari eforturi din partea celor din fruntea protoieriilor, inclusiv prin neprimirea de catre preoti a salariilor * Situatia mai dificila o au protopopiile din judet, in top aflandu-se cea de la Baneasa, pe locul urmator aflandu-se cele de la Mangalia si Harsova

Anul financiar 2005 a avut in fruntea scandalurilor de presa datoriile de peste 11,4 miliarde de lei si punerea sub sechestru a unor bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie. Numai ca inalta institutie bisericeasca nu a fost singura datoare la stat, pentru ca in aceeasi situatie s-au mai aflat si celelalte structuri administrativ - ecleziastice. Surse din Directia Generala a Finantelor Publice Constanta spun ca numai datoriile acestora se ridicau la peste trei miliarde de lei, dar ca dupa rusinea patita de Arhiepiscopie, si protoieriile si-au platit darile catre stat, astfel ca la finele anului le-au mai ramas doar majorarile de intarziere si penalitatile, dar si ceva debite. Conduse dupa aceleasi canoane, la inceputul acestui an, valoarea creantei protoieriilor se ridica, potrivit angajatilor DGFP, la peste o suta de milioane de lei. Aici trebuie facuta precizarea ca din cele sase protoierii care functioneaza pe raza de competenta a Arhiepiscopiei in judetul Constanta, doar doua si-au achitat, in totalitate, debitele la 30 decembrie 2005, dar au ramas cu majorarile de intarziere si penalitatile.Astfel, protoieriile Constanta I si II nu au debite, dar au neplatite majorarile de intarziere si penalitatile, care la cele doua se ridica la peste 30 de milioane de lei. Situatia mai dificila o au protopopiile din judet, in top aflandu-se cea de la Baneasa care are singura, cu debite, penalitati si majorari de intarziere mai mult de jumatate din intreaga datorie. Pe locul urmator, in topul datornicilor se afla protoieria de la Mangalia cu ceva mai mult de 22 de milioane de lei, reprezentand ca si la cea de la Baneasa, debite, penalizari de intarziere si majorari. In aceeasi situatie, se mai afla protoieria de la Harsova cu debite totale de peste 12 milioane de lei si cea de la Medgidia cu aproape opt milioane de lei. Vasilica Mihai, directorul executiv al DGFP Constanta, ne-a declarat ca in general aceste datorii reprezinta neachitarea fondului de accidente, a somajului, asigurarilor de sanatate, impozitului pe salarii, contributiei pentru accidente si boli profesionale.Dupa acelasi tipar"Lupta" intre Directia Generala a Finantelor Publice si Arhiepiscopia Tomisului privind litigiul legat de datoriile neachitate de catre institutia bisericeasca s-a finalizat dupa un imens scandal. Pentru ca Arhiepiscopia nu reactiona in nici un fel la somatiile DGFP si nu isi platea datoria catre stat s-a dispus executarea silita. Pana la urma, IPS Teodosie a achitat 7,14 miliarde de lei, din totalul de 11,47 miliarde de lei cat avea datorie la stat. Pentru ca Arhiepiscopia mai avea inca de achitat o restanta de 4,35 miliarde de lei, DGFP nu a stat cu mainile in san si daca a vazut ca nu-si poate recupera suma, a incercat sa puna sechestru pe masinile institutiei, care parca intrasera in pamant, si nu le gasea nici politia rutiera. Pana la urma s-a dovedit ca incercarile fiscului au dat roade, astfel ca Arhiepiscopia a trecut in anul urmator fara nici un fel de datorie catre stat.