Tradiții pentru spor și sănătate de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir! Fetele nemăritate pot afla numărul peţitorilor

Azi, 26 octombrie, Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este prăznuit atât de ortodocşi, cât şi de catolici. De asemenea, pe 27 octombrie urmează o altă sărbătoare mare, Sfântul Dimitrie Basarabov.
 
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sau Sfântul Dumitru, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. Cu hramuri răsunătoare, ofrande cu colaci delicioşi şi jocuri cu focuri vii, sărbătoarea de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, aduce ultima şi una dintre cele mai importante sărbători de toamnă. După sărbătoarea Sfintei Parascheva, praznicul Sfântului Dumitru este ultima şi cea mai importantă sărbătoare din toamnă, care, după superstiţii pastorale, marchează începutul iernii.
 
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a născut la Tesalonic, în vremea împăratului Diocleţian, ca fiu al prefectului cetăţii. Părinţii săi au fost creştini în taină, de aceea Sf. Dimitrie va primi încă de mic educaţie creştină. După mutarea tatălui său către Domnul, tânărul Dimitrie a fost numit prefect al Tesalonicului, datorită calităţilor lui morale şi intelectuale. Cezarul din vremea aceea, Maximian Galeriu, a poruncit ca în toate cetăţile să se jertfească zeilor păgâni, ca mulţumire pentru victoriile militare pe care le avusese.
 
Sfântul Dimitrie a refuzat să participe la ceremoniile păgâne, drept pentru care a fost închis. În temniţă, Sf. Dimitrie a binecuvântat în numele lui Hristos pe un tânăr creştin cu numele Nestor, care urma să se lupte cu un vestit gladiator păgân cu numele Lie. În urma luptei, Nestor îl învinge pe Lie, iar împăratul află de binecuvântarea lui Dimitrie şi porunceşte ca acesta să fie ucis. Moaştele Sfântului Dimitrie se află în biserica cu acelaşi nume din Tesalonic. În ţara noastră, aproximativ 350.000 de persoane poartă numele Sfântului Dimitrie.

Ciobanii află astăzi cum va fi iarna

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua de 26 octombrie fiind cea în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. Un alt mod de a afla încă din 26 octombrie cum va fi iarna este să urmăreşti mersul oilor în dimineaţa sărbătorii. Dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca spre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
 
Tot de Sfântul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stânele. Ţăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos. În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.
 
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie“ iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sfântului Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
 
Ziua de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la Sân-George, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii“. Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi, dar şi să facă alte socoteli noi. Bătrânele împart covrigi, pâine, nuci, mere, struguri şi prune uscate doar celor care sar peste foc. Tot în această zi se pomenesc morţii.
 
În ziua de Sfântul Dimtrie, Izvorâtorul de Mir, nu se piaptănă, iar femeile fac pomană cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză. În Bucovina, se zice că cine seamănă usturoiul după Sfântul Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor. În Oltenia, se crede că numai cine respectă toate tradiţiile sărbătorii va fi protejat de necazuri, primejdii şi de lupi.

Tradiţii şi obiceiuri

De sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, există un obicei conform căruia o fată nemăritată poate afla numărul peţitorilor care vor trece pragul casei părinţilor săi pentru a-i cere mâna. Busuiocul capătă proprietăţi miraculoase în această zi şi este bine să sfinţeşti la biserică fire din această plantă. Ulterior, busuiocul este dus acasă şi atârnat la oglindă. Se spune că numărul peţitorilor este egal cu numărul celor care vor observa busuiocul agăţat la oglindă.Focul care purifică şi înlesneşte căsătoriaÎn ajunul sărbătorii, se aprind focuri - focurile lui Sâmedru - peste care sar copiii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Bătrânii spun că focul alungă fiarele. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, ca aceasta să primească putere de a rodi. Focul are rol purificator şi protector, apărând împotriva relelor, necazurilor şi ţinând la distanţă fiarele codrilor. În satul românesc se crede totodată că şi morţii vin să se încălzească la aceste focuri. În acelaşi timp, focul este menit să apere copiii care dănţuiesc în jurul lui sau sar peste el când văpaia se domoleşte. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând. În gospodăriile autohtone, femeile au datoria de a împărţi copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi, iar în biserici se ţin slujbe speciale şi se împart merinde.

Citește și: 

26 octombrie - Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși! Ce sfânt este sărbătorit astăzi