Comisia de la Veneţia a venit să ne înveţe despre provocările din alegeri

Astăzi s-au încheiat la București lucrările celei de-a 13-a Conferințe Europene a Organismelor de Management Electoral, organizată de Comisia de la Veneția în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Evenimentul a avut ca temă ,,Noi tehnologii în alegeri: încrederea publică şi provocări pentru organismele electorale” și s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, în perioada 14 – 15 aprilie 2016.

Una dintre concluziile dezbaterilor a fost aceea că folosirea noilor tehnologii în alegeri este inevitabilă, cu efecte benefice atât pentru alegători, cât și pentru organismele de management electoral, dar nu garantează automat creșterea ratei de participare la vot. Este nevoie ca alegătorii să aibă încredere în aceste tehnologii, în corectitudinea achiziționării lor și în funcționarea lor corectă și verificabilă.

În opinia președintelui AEP, Ana Maria Pătru, câștigarea încrederii publicului în tehnologiile asociate procesului electoral reprezintă o provocare în sine pentru organismele de management electoral. Oficialul AEP a adăugat că există diverse cauze care generează neîncredere în rândul publicului în legătură cu aceste tehnologii, majoritatea fiind aspecte legate de protecția datelor cu caracter personal, caracterul secret și liber exprimat al votului și vulnerabilitățile sistemelor electronice. 

"Noile tehnologii în alegeri sunt instrumente fantastice, dar ele nu sunt în mod necesar un panaceu. Pentru ca cetățenii să aibă mai multă încredere în procesele electorale, este nevoie ca ei să aibă încredere în astfel de tehnologii și în aplicarea lor în practică. Această Conferință ar trebui să participe cu siguranță la acest obiectiv global", a afirmat Secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert.

Carlos Navarro Fierro, director pentru proiecte și studii internaționale la Institutul Electoral Național din Mexic (INE), a opinat că dovezile empirice sugerează că problema încrederii este în același timp o forță motrice și un obstacol pentru introducerea votului electronic.
O concluzie importantă a discuțiilor a fost aceea că utilizarea noilor tehnologii nu ar trebui să submineze confidențialitatea votului și protecția datelor cu caracter personal.

Din acest punct de vedere, s-a convenit că este nevoie de mecanisme de supraveghere a alegerilor care folosesc sisteme electronice, în acord cu Convenția pentru protecția persoanelor din punctul de vedere al prelucrării electronice a datelor cu caracter personal. În condițiile utilizării noilor tehnologii, alegătorii trebuie să aibă acces la verificarea propriilor date cu caracter personal folosite în alegeri, iar listele electorale și registrele electorale trebuie să fie întocmite cu mare acuratețe. 

O altă concluzie împărtășită unanim de participanții la Conferință a fost aceea că organismele de management electoral aleg tehnologiile în funcție de nevoile de îmbunătățire a calității procesului electoral, și nu de interesele furnizorilor de tehnologii. În acest sens, este necesară întărirea capacității instituționale și asigurarea programelor de instruire de către organismele de management electoral.

Cele mai multe discuții a suscitat subiectul votului electronic, folosit cu succes în țări precum Estonia și Brazilia, dar suspendat prin decizii ale Curții Constituționale în multe țări, din cauza lipsei garanțiilor de securitate a secretului votului și a posibilităților de verificare de către alegători.
O pondere importantă în cadrul dezbaterilor a avut-o subiectul votului în diaspora, fiind analizate, pe rând, avantajele și dezavantajele votului prin Internet, prin corespondență sau în secții de votare. Pentru cetățenii diasporei, participanții la Conferință au fost de acord să recomande organismelor de management să faciliteze înscrierea acestora în Registrul electoral.

Noile tehnologii pot fi folosite în toate etapele procesului electoral, nu doar pentru exercitarea dreptului de vot, au mai convenit participanții la discuții, cu precizarea că utilizarea tehnologiilor în procesele electorale trebuie să țină seama de drepturile omului, de constrângerile constituționale și de standardele internaționale în materie electorală.

Precizăm că la acest eveniment internațional, organizat de AEP în parteneriat cu Comisia de la Veneția, au participat peste 160 de invitați, dintre care peste 90 de experți și oficiali electorali străini, reprezentanți ai unor prestigioase instituții internaționale cu activitate în domeniul electoral, precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa/Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA), Asociația Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO), Rețeaua de Competențe Electorale Francofone (RECEF).