Romania a iesit din recesiune,
in primul trimestru din acest an, cel putin din punct de vedere
statistic. Vestea a fost bine primita de politicieni, care se declara
multumiti de eforturile depuse, in ciuda faptului ca au fost facute pe
umerii populatiei si au apasat greu.
Retailerii se bucura si
ei de noile coordonate economice si spera la o crestere a consumului.
Doar romanii sunt rezervati si asteapta, in liniste si saracie, dupa doi
ani de sacrificiu, sa simta in propriile buzunare cresterea economica
mult asteptata.
Ce sanse are economia Romaniei sa aiba o evolutie pozitiva de acum inainte, avand in vedere primele semnale de
crestere economica, cat de mult ne-a ajutat
FMI
si cat de reala este tina de aderare la zona euro, sunt subiecte pentru
care Ziare.com a incercat sa afle raspunsuri, vorbind cu Grigore Ioan
Pirosca, lector universitar la catedra de Comunicare si Doctrine
Economice a Facultatii de Economie, din cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucuresti.
In ce stadiu credeti ca este economia Romaniei in prezent si cum estimati ca va evolua pana la sfarsitul anului 2011?
Ca orice economie emergenta de nivel mic spre mediu, economia Romaniei a trecut destul de bine de
criza
economica, raportat la dezastrul care a lovit alte state, sau o parte
din cetatenii altor state. Mai precis, romanii nu si-au pierdut casele
si nu au ramas mai datori decat stiau ca pot fi deoarece inovatiile
financiare precum CDO (Collateralized Debt Obligation), denumite ironic
de analistii economici Cernobil Debt Obligation, nu au penetrat decat o
parte din nordul si vestul Europei, lasandu-ne totusi la adapost de ceea
ce putea fi mai rau.
De asemenea, nu ne-am confruntat cu
panici bancare si multi romani par sa nu isi fi schimbat stilul de viata
semnificativ, in ciuda scaderii veniturilor in toate sectoarele, dar
mai ales in cel bugetar. Revirimentul economic romanesc, care se pare ca
deja a inceput, se sprijina pe cresterea exporturilor si pe intelegerea
necesitatii afirmarii competitivitatii peste hotare. Romanii au fost
intotdeauna obsedati sa plece din tara si sa isi demonstreze potentialul
peste hotare, exportatorii au inteles cel mai bine acest lucru in
momentul de fata. Pana la sfarsitul anului 2011, vom avea chiar o
crestere economica de 1,2-1,5%.
FMI si-a incheiat, de
curand, o alta misiune in tara noastra, de aceasta data venind sa
discute depre monitorizarea companiile de stat. Ce parere aveti depre
privatizarea companiilor de stat? Reprezinta acest lucru salvarea
economiei romanesti?
Salvarea unei economii nu se face
doar printr-un act izolat. Pe termen scurt banii obtinuti din
privatizare vor da un impuls economiei, dar pe termen mediu si lung
revirimentul economic al fostelor companii de stat va depinde de cat de
activisti sau de domestici vor fi noii proprietari: adica daca se vor
urmari doar profituri mari si eventual lichidarea afacerii la un pret
bun sau se va dori dezvoltarea armonioasa dintre mediile de afaceri si
social, prin creerea de locuri de munca si realizarea unor produse
competitive prin dezvoltarea segmentului cercetare-dezvoltare.
Multi
analisti economici contesta faptul ca ajutorul FMI este de bun augur
pentru economia tarii. Cum vedeti dumneavoastra faptul ca Guvernul a
apelat la sprijin international? Am fi avut alternative?
Ajutorul FMI este riscant, pentru ca, pe termen lung, si cetatenii care
nu au datorii risca sa devina debitori. Mai precis, datoria va fi
distribuita catre toti cetatenii prin includerea acesteia in plata
utilitatilor, de exemplu, pe care nimeni nu le poate evita. Experienta
nefasta a altor state cu FMI demonstreaza temerile prezente, criza
asiatica din 1997 fiind considerata o consecinta directa a interventiei
FMI in probleme interne ale altor tari.
Dupa o criza economica
nu exista alternative pe termen scurt. Problema este ca masurile impuse
de FMI, cum ar fi disponibilizarile, puteau fi aplicate de statul roman
si fara sa se mai indatoreze inutil. Alternativa ar fi fost cresterea
investitiilor straine directe, dar asta presupune si acceptarea unei
rate mai mari a dobanzii, si implicit scumpirea creditarii.
Bancherii
din Romania spera ca activitatea de creditare se va relua in 2011 in
mod sustenabil. Pana acum, semnele sunt destul de timide. Cand si in ce
conditii credeti ca isi va reveni sectorul in cauza?
Problema creditarii in Romania este asemanatoare cu cea din Asia de
Sud-Est in 1997 sau din Japonia din perioada 1990-2000: posesia
capitalului este dependenta de sistemul bancar intr-o masura periculos
de mare. In 1998, unda de soc a crizei din Asia a lovit America de Nord,
dar sistemul financiar american a fost singurul care avea un sistem de
rezerva, o alternativa la blocarea creditarii prin intermediul
institutiilor financiar-bancare.
Bursa a fost o solutie
fireasca la necesitatea furnizarii de capital, deviind criza catre Mexic
si America de Sud, unde, la fel ca in Asia, nu existau piete de capital
suficient de lichide si de stabile pentru a completa golul de capital.
Este adevarat ca microcreditarea menajelor nu se poate face prin
intermediul pietei de capital, dar cel putin se poate acorda un ragaz
sistemului bancar, reducand presiunea la care este supus in timpul si
dupa o criza economica, cand nevoia de bani este mai mare.
Creditarea se poate relua oricand, numai ca oamenii trebuie sa inteleaga
ca proportia de economii reale, garantii si privatiuni pe alte planuri
va fi mai mare. Cel mai important aspect legat de creditare este totusi
legat de pretul acesteia. Pentru a da credite, bancile au nevoie de
bani, iar acestia nu vor veni decat daca ratele dobanzilor vor fi mai
mari. Prin urmare, creditarea se va relua cel mai probabil la rate ale
dobanzii mult mai mari decat cele din perioada premergatoare anilor
2007-2008.
Romania mentine tinta de aderare in zona euro
pentru 2015. Cat de reala este? Ce va semnifica aceasta aderare pentru
tara noastra?
Zona euro este acum puternic destabilizata
de problemele interne si de cvasi-falimentele bugetare din PIIGS
(Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania). Chiar daca vom reusi sa
aderam in 2015 la zona euro, s-ar putea sa existe surpriza ca unele
state care sunt deja in zona euro sa o paraseasca.
2011 a fost
al doilea an consecutiv in care contribuabilii germani si-au exprimat
profunda nemultumire cu privire la efortul lor de a compensa deficitele
altor tari. Miscarea centrifuga a Germaniei este o realitate si asta
afecteaza intreaga Comunitate europeana, nu doar zona euro. Prin urmare,
problemele aderarii la zona euro nu mai depind in totalitate de noi,
dar chiar si asa, cel mai probabil, vom adera la moneda unica europeana
in preajma anilor 2017-2018.
Ce a reprezentat criza pentru economia mondiala si pentru Romania, implicit? Ne-am invatat cu totii lectia?
Pentru economia mondiala criza a reprezentat sub o forma sau alta o
corectie. In mod repetat, presa economica occidentala si in special cea
americana au atras atentia asupra inevitabilului colaps susceptibil de a
fi cauzat de inovatii financiare insuficient testate, reglementare
slaba si bulele speculative (imobiliara in cazul crizei de fata).
Indicatorii economici au evidentiat clar o ruptura intre valoarea de
piata a titlurilor mobiliare si valoarea reala a activelor din spatele
lor, dar oamenii s-au hazardat in investitii periculoase, riscand si
ceea ce nu detineau, nu doar pentru ca nimeni nu le-a atras atentia, ci
pentru ca legislatia in domeniu a permis acest lucru.
In
Romania, nicio banca nu a dat faliment si nici nu s-au inregistrat
fuziuni sau preluari ostile, impuse de situatii de faliment. Singurul
efect notabil a fost ca o piata imobiliara inflatata aberant de
speculatii a fost obligata sa revina la preturi mai apropiate de adevar,
respectiv de realitatea economica a tarii noastre.
Sursa:
Ziare.com
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: