#ConstanțaEsteBine Valul 3 de energie – partea întâi – ziua 5. 29 februarie 2024.Ocazie unică pentru recapitulare și revizuire

Valul 3 de energie – partea întâi – ziua 5

29 februarie 2024
 

Final calendaristic de lună februarie lung, zi specială care se întâmplă la fiecare patru ani.

Ocazie unică pentru recapitulare și revizuire a tuturor aspectelor din viață real importante pentru starea noastră de bine.

Ca la orice final și încheiere de ciclu, ne uităm la toate lecțiile învățate.
 

Astăzi suntem recunoscători și apreciem creșterea interioară care apare din înfruntarea (și depășirea) provocărilor.

Am avut o discuție apropiată cu mama mea, care nu se prea simte bine și trece prin propria perioadă de revizuiri mentale / emoționale (cât îi permite condiționarea socială).

Și mi-a povestit ceva care m-a impresionat.
 

Mi-a spus că era afară, în fața blocului, tăia crengi și flori să manufactureze coronițe pentru premiere. Eram două surori bune la învățătură, cuminți și ascultătoare, și anual la premierea noastră mama participa cu creația acestor coronițe (acum înțeleg și eu de ce erau atât de strâmbe și urâte, chiar mă tot întrebam cum puteau florăresele să facă așa ceva....).

Vine un vecin și o întreabă ce face.
 

Ea răspunde: ”m-am săturat să tot fac în fiecare an coronițele astea.”

Și în secunda următoare, tot ea s-a auzit vorbind așa, și realmente s-a îngrozit.

”Ce pot să spun!”
 

Iar eu m-am auzit criticând mental coronițele făcute de o femeie care s-a dedicat creșterii copiilor, și m-am îngrozit de acest gând răutăcios, ce a fost primul venit.

Am apreciat onestitatea ei, pentru că o observ zilnic. Spune ceva răutăcios, și imediat se corectează. Realizează cum altceva a vorbit prin ea, dar nu a putut controla, și apoi caută replici de corectare.
 

Ca și cum fetița interioară (răutăcioasă și ciufută) se exprimă automat, și apoi adultul vine și o corectează, îndulcind săgețile aruncate.
 

A fost util să stau cu ea și să-i observ conflictul interior, ce mă ajută să mă cunosc mai bine și pe mine. Întrucât același conflict este ”condiționat” și ”programat” în interiorul meu, și mult timp m-am simțit ciudat că am aceste gânduri critice, de judecată față de multe din jur.
 

Replica mea către ea a fost ”Mama, nu știi cum este să ai copii dificili. Ai avut mereu copii buni, de ai ajuns să te saturi de ”ritualurile” făcute de social pentru copiii buni. Ai luat de la sine faptul că ți s-au dat copii buni. Nu a fost doar meritul educației și prezenței părinților. Au contat și structura interioară, precum și alegerile copiilor. Și în prezent, contează alegerile lor. Recunoștința este zilnică pentru alegerile care mențin armonia, bunătatea, echilibrul și liniștea. M-aș bucura dacă ai putea să simți recunoștință pentru binele existent, întrucât și eu intenționez să fac același lucru. Sunt recunoscătoare că te am lângă mine și că putem petrece timpul acesta împreună”.
 

Am realizat că foarte mulți oameni nu-și dau seama de binele din viața lor.
 

Iau ”de la sine înțelese” daruri uriașe de iubire de la Divin: apariția unui partener în viața lor, venirea copiilor, perioada de viață în care familia a existat într-o formă armonioasă, senzațiile de împlinire, căldură, bucurie și siguranță pe care le oferă un cămin și un grup de oameni binevoitori, starea de bine a unui părinte vârstnic etc etc.
 

Oamenii trăiesc iritare, nemulțumire, ranchiună, ciudă, sau tristețe, supărare, depresie, când pierd ce au avut, fără măcar să fie recunoscători pentru ce au avut. Așa cum m-am supărat eu pe boala mamei, uitând să fiu recunoscătoare pe starea de bine avută mulți ani de zile.

Finalul de lună calendaristic și finalul simbolic al iernii ne susține să trăim în recunoștință, în viețile noastre, pentru ceea ce avem și ceea ce este.

Recunoștință pentru viață. Dacă un bărbat și o femeie n-ar fi decis să ne ofere corp biologic și să ne țină în viață (cum au știut mai bine), n-am fi fost aici, acum.
 

Recunoștință pentru cunoaștere. Dacă mintea n-ar fi funcționat impecabil, nu aveam abilitatea să intrăm pe un computer și să citim un text scris (știți ce ușor luați ”de la sine” abilitatea de a folosi un instrument complex, precum computerul, și capacitatea de a citi? Ați uitat ce greu s-au dobândit aceste capacități, și realmente nu realizați câți oameni nu le vor putea avea vreodată!!)
 

Recunoștință pentru conexiunile umane din prezent, pentru lecțiile obținute de la fiecare persoană cu care ne întâlnim, de la fiecare întâmplare zilnică.

Personal, astăzi sunt recunoscătoare atât pentru familia mea, căreia îi datorez cine sunt astăzi, cât și pentru prietenii făcuți de-a lungul vieții, care m-au învățat enorm despre mine însămi. Am primit o invitație de la Cristela Georgescu, pe care o știu din școala generală, dar de care m-am despărțit și reapropiat de mai multe ori, de-a lungul vieții – să particip la un eveniment special de 1 martie.
 

Vă așteptă să explorăm împreună un subiect fierbinte, dar în același timp, potențial vindecător, într-o zi ritualic dedicată începutului primăverii. Este un uriaș portal de energie, un prag și o poartă, între trecut și viitor. Invitația Cristelei a venit la un moment potrivit al vieții mele și m-aș bucura să-l petrecem împreună, în seara de 1 martie.
 

Intenționez astăzi și mâine să închid cercul regretelor trecutului și jeluirilor despre ”ce nu am și ce am pierdut” ori ”vai, ce mi se întâmplă mie”, și să mă acordez, începând de mâine și întregul an 2024 pe recunoștință pentru ce am, ce sunt și ce primesc, la fiecare pas. Viața este un Joc extraordinar, când dai la o parte gunoaiele condiționărilor sociale și prețuiești lecțiile și darurile primite. Și te bucuri de ceea ce este zilnic, așa cum este.

Recunoștința mea este și față de cei care îmi oferă atenția lor (voi ce care citiți textul sau participați la evenimente) și vă doriți, ca și mine, să creați o viață cu sănătate și stare de bine.
 

Să avem cu toții o zi de an bisect magică, cu prezență și recunoștință.

Din inimă, pentru voi toți, multă iubire,




Articol și foto: ZyannaOrinda /Facebook.com