Cultura
A 83-a aniversare Constănțeanca Guner Akmolla, promotoare a culturii și istoriei tătarilor în volumele sale
14 Jan, 2024 17:00
1180
- Mâine, pe 15 ianuarie, Guner Akmolla împlinește 83 de ani
Guner Akmolla s-a născut pe 15 ianuarie 1941, la Albești, județul Constanța.
Ea a terminat studiile pre-universitare la Galați, absolvind Institutul Pedagogic de 3 ani. A urmat Facultatea de Filologie, secția limba română, în cadrul Universității București.
Guner Akmolla a activat ca profesoară la Liceul Internațional de Informatică, fiind apoi și directoare a instituției.
După anul 1989, Guner Akmolla a debutat în literatură, cu un poem în limba tătară în revista „Karadeniz”.
În decursul anilor, a mai colaborat cu: „Telegraf”, „Cuget Liber”, „Kirim” (Crimeea), „Adevărul”, „Dynamis”, „Tomis”, „Datina”, „Agora”, „Caș” („Tânărul”), „Emel” („Ideal”).
Din vasta ei operă literară ce cuprinde îndeosebi volume referitoare la istoria și cultura tătară, amintim de titlurile: „Vatan/Patria” (Constanța, 1999); „Cartea iertării” (Constanța, 2002); „Balada eorului tătar/Tatar șehitinin destani” (Constanța, 2003); „Bagișlaymiz” (Constanța, 2003); „Ergean” (Constanța, 2003); „Kîrîm – Crimeea în anul 2004” (Constanța, 2004); „Tătarii din Dobrogea” (Constanța, 2005); „Monografia comunei Albești” (Constanța, 2007); „Monografia localității Techirghiol” (Constanța, 2008); „Necip Haci Fazil” (Constanța, 2009); „O lacrimă pe istoria Basarabiei” (Iași, 2013); „Istoria tătarilor crimeeni locuitori ai Dobrogei române: Istoria literaturii tătare dobrogene” (Iași, 2014); „Memoria urmașilor la 71 de ani de la surghiun” (Iași, 2015); „Satul tătar Azaplar” (Constanța, 2016); „Șaip, fiul lui Qurtveli” (Iași, 2018) etc.
Pe lângă cărțile proprii, Guner Akmolla a tradus autori tătari în limba română. Amintim de numele Semi – Zade Eșref, Mehmet Nyazi, Fevzi Altug, Negip Fazil, Ali Husein Kerim, Mustegep Ulkusal.
De asemenea, a tradus în limba maternă operele scriitorilor români precum: Mihai Eminescu, Maria Pop, Costache Tudor.
Ea este membră în Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor Tătari Crimeeni.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogrene, vol. IV; Uniunea Scriitorilor din România – filiala Dobrogea
Citește și:
Ea a terminat studiile pre-universitare la Galați, absolvind Institutul Pedagogic de 3 ani. A urmat Facultatea de Filologie, secția limba română, în cadrul Universității București.
Guner Akmolla a activat ca profesoară la Liceul Internațional de Informatică, fiind apoi și directoare a instituției.
După anul 1989, Guner Akmolla a debutat în literatură, cu un poem în limba tătară în revista „Karadeniz”.
În decursul anilor, a mai colaborat cu: „Telegraf”, „Cuget Liber”, „Kirim” (Crimeea), „Adevărul”, „Dynamis”, „Tomis”, „Datina”, „Agora”, „Caș” („Tânărul”), „Emel” („Ideal”).
Din vasta ei operă literară ce cuprinde îndeosebi volume referitoare la istoria și cultura tătară, amintim de titlurile: „Vatan/Patria” (Constanța, 1999); „Cartea iertării” (Constanța, 2002); „Balada eorului tătar/Tatar șehitinin destani” (Constanța, 2003); „Bagișlaymiz” (Constanța, 2003); „Ergean” (Constanța, 2003); „Kîrîm – Crimeea în anul 2004” (Constanța, 2004); „Tătarii din Dobrogea” (Constanța, 2005); „Monografia comunei Albești” (Constanța, 2007); „Monografia localității Techirghiol” (Constanța, 2008); „Necip Haci Fazil” (Constanța, 2009); „O lacrimă pe istoria Basarabiei” (Iași, 2013); „Istoria tătarilor crimeeni locuitori ai Dobrogei române: Istoria literaturii tătare dobrogene” (Iași, 2014); „Memoria urmașilor la 71 de ani de la surghiun” (Iași, 2015); „Satul tătar Azaplar” (Constanța, 2016); „Șaip, fiul lui Qurtveli” (Iași, 2018) etc.
Pe lângă cărțile proprii, Guner Akmolla a tradus autori tătari în limba română. Amintim de numele Semi – Zade Eșref, Mehmet Nyazi, Fevzi Altug, Negip Fazil, Ali Husein Kerim, Mustegep Ulkusal.
De asemenea, a tradus în limba maternă operele scriitorilor români precum: Mihai Eminescu, Maria Pop, Costache Tudor.
Ea este membră în Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor Tătari Crimeeni.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogrene, vol. IV; Uniunea Scriitorilor din România – filiala Dobrogea
Citește și:
Ti-a placut articolul?
_thumb2.JPG)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: