Proiectul cultural „Sărbătorile Europei“, lansat la pavilionul expozițional de pe malul lacului Ovidiu

 

• În deschiderea conferinței, primarul George Scupra a explicat de ce orașul Ovidiu este ales ca loc de desfășurare a acestui eveniment: este vorba de un loc ce se identifică cu personalitatea poetului Ovidius, exilat la Tomis, un spațiu ce trebuie îmbogățit identitar în plan cultural și spiritual, fiind cel mai vechi spațiu al identității noastre.

Pavilionul expozițional de pe malul lacului Ovidiu a găzduit conferința de lansare a proiectului cultural „Sărbătorile Europei“, organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, Academia Tomitană și Primăria orașului Ovidiu.
 
Acest proiect conține 4 teme principale, asemenea unor puncte cardinale ale spațiului cultural-spiritual al Dobrogei, care își propun îmbogățirea patrimoniului Dobrogei pe următoarele direcții:
 
- realizarea unei colecții de 1000 de volume de documente recuperate din 85 de arhive si biblioteci europene si americane, ce întregesc istoria Dobrogei și, implicit, a românilor, începând cu anul 660 îen. Dintre acestea, 188 volume au ajuns deja în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului, prin efortul extraordinar al prof.  Constantin Barbu.
 
- inaugurarea unui „Atelier Brâncuși”, care își propune reconstruirea a 102 opere lipsă, dispărute sau distruse din patrimoniul marelui sculptor Constantin Brâncuși, de către sculptorul Rodion Gheorghiță, atelier ce va fi amplasat pe faleza localității Ovidiu. Dintre acestea, 25 sunt deja realizate,  unele fiind prezentate în cadrul onferinței de presă.
 
- întregirea patrimoniului literar universal al marilor poeți Mihai Eminescu și Publius Ovidius Naso (s-au găsit 32 de manuscrise ale acestuia, în arhivel Vaticanului).
 
- organizarea unui Festival al Academiilor,  care reunește un consorțiu de 9 Academii internaționale, la care afiliat și Academia Tomitană.
 
- IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului;
 
- George Scupra,  primar Ovidiu;
 
- prof. Barbu Constantin, președintele Academiei Dimitrie Cantemir, care a descoperit documentele în arhive;
 
- Rodion Gheorghiță, sculptor.
 
- Mihai Lupu, membru onorific al Academiei Tomitane.
 
 În deschiderea conferinței, primarul George Scupra a explicat de ce orașul Ovidiu este ales ca loc de desfășurare a acestui eveniment: este vorba de un loc ce se identifică cu personalitatea poetului Ovidius, exilat la Tomis, un spațiu ce trebuie îmbogățit identitar în plan cultural și spiritual, fiind cel mai vechi spațiu al identității noastre.
 
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a arătat că „prof.  Constantintin Barbu ne-a oferit o zestre inestimabilă, manuscrise din 85 de arhive si biblioteci europene si americane, ce întregesc istoria Dobrogei. Aceasta a responsabilizat Arhiepiscopia, și împreună cu d-nl primar, membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Tomisului,  am gândit acest proiect cultural care să redea identitatea culturală și spirituală a Dobrogei, prin Academia Tomitană. Acesta cuprinde evenimente dedicate acestor mari personalități care au avut legătură cu Dobrogea.” Ierarhul s-a referit la personalitatea Sf.Dionisie Exiguul, arătând că în Sciția Mică a fost cea mai veche școală din ținuturile românești. Prin opera și viața sa, desfășurată în plan internațional, (este recunoscut ca părintele dreptului bisericesc, atât în Apus și în Răsărit, întemeietor al erei creștine) Sf. Dionisie a contribuit decisiv la cultura și spiritualitatea universală.
 
La noi, a fost descoperit recent și insuficient. De aceea este necesară cunoașterea mai profundă a acestei personalități a culturii și spiritualității, mai cu seamă că este originar de aici. De aceea am și întemeiat o mânăstire pe locurile copilăriei Sf. Dionisie, pe malul unui pârâu numit chiar pârâul lui Dionisie. În încheiere,  IPST a făcut un îndemn dobrogenilor „Sf.  Dionisie este cunoscut în toată lumea, haideți să-l cunoaștem și noi mai bine”.
 
Profesorul Constantin Barbu a sensibilizat conștiința factorilor de decizie, arătând că „niciunde în România, afară de Sarmisegetusa, nu există atâta istorie, simbol și putere ca în Dobrogea. Materialele pe care le-am găsit în arhivele internaționale demonstrează că suntem dintr-un neam nobil. Academia Tomitană face parte dintr-un consorțiu de alte 9 academii internaționale, și va organiza aici un Festival menit să atragă atenția
asupra acestui tezaur identitar. Europa are 3 orașe colonii artistice, dar nici una nu are ce avem noi aici. Cele 102 lucrări ale lui Brâncuși vor
crea o punte cu cele 112 lucrări deja existente ale lui Brâncuși, de la Atelierul din Paris. Dorim facsimilarea și aducerea în tezaurul Arhiepiscopiei a celor mai grele documente din arhivele străine despre români, de la 660 îen. Putem face din Tomis, prin Acadenia Tomitană, o capitală europeană a spiritualității, comparabilă cu Roma, Alexandria, Ierusalim, mai ales că aici am avut Mitropolia Tomisului, care a dat continuitate istoriei noastre vreme de o mie de ani, ce poate fi scoasă la lumină în aprox. o mie de volume. Numele lui Dionisie Exiguul e scris cu litere de aur în documentele împăratului Carol Magnul, care a spus că a învățat teologie prin Dionisie Exiguul. Și, simplu, suntem în anul 2020 datorită lui Dionisie Exiguul, care spune că a învățat carte pe 10 papi.

Tot el a inventat cifra 0, ce nu exista până atunci. Iar el avea ca învățător pe Petru din Tomis. Ortodoxia românească poate deveni centrul ortodoxiei europene, în contextul în care Sf. Sofia pălește. Câte țări mai au o mitropolie mai veche de 1600 de ani? Eminescu trebuie reevaluat,
pentru că manuscrisele lui sunt incomplete. Lui Ovidiu i-am găsit 32 de manuscrise la Vatican. Am nădejde că acest proiect, prin cele 1000 de
volume pe care le pot aduce, poate readuce Dobrogei ceea ce a pierdut, identitatea și demnitatea.”
 
Sculptorul Rodion Gheorghiță a explicat de ce avem nevoie de cele 102 opere lipsă din patrimoniul Brâncuși. „Geniului Brâncuși îi lipsesc 102 lucrări din patrimoniu. M-am angajat să reconstitui acest tezaur pierdut, din pozele realizate de însuși Brâncuși. Le voi realiza din ipsos, lemn, bronz, bronz aurit, așa cum le făcea și Brâncuși. Am vrut să reconstitui la București Coloana gândită de Brâncuși. Nu s-a putut. Așa că am venit aici, gândind că ar fi un loc minunat ca aici să existe Brâncuși. Coloana ar sta extraordinar pe malul mării, ca un far cultural. Lucrările propuse nu sunt copii, pentru că nu mai există, ci sunt lucrări făcute după fotografiile lui Brâncuși, adică reconstituire.”
 
Mihai Lupu, membru onorific al Academiei Tomitane, a spus că trăim vremuri în care politicul tinde să umbrească valorile noastre identitare. 

„Avem un tezaur imens în Dobrogea, care dă valoare. Se vorbește mult de politică, dar mult mai puțin de istoria acestui pământ sacru. Ne propunem să descoperim aceste valori și să le împărtășim tuturor. Societatea are nevoie de valori și repere. Brâncuși este foarte important pentru cultura noastră. Vom fi alături de IPS Teodosie, în cadrul acestei Academii Tomitane, pentru a dezvolta acest proiect cultural dar și economic, pentru că valorile pot aduce și beneficii economice.”