Date din proiect Primăria Constanța trebuie să realizeze evaluarea impactului asupra mediului pentru viitorul CET al municipiului (DOCUMENT)

• Sursele de producere de energie termică care mai pot funcționa sunt CAF 2, 3 și 5, iar începând cu anul 2023 este incertă asigurarea necesarului de energie termică al municipiului Constanța în condițiile în care nu se vor respecta normele de mediu
• Deficiențele cu care se confruntă actual SACET Constanța sunt semnificative în domeniul producției de energie, cât și pe rețeaua de transport

 
 
Agenția pentru Protecția Mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare pentru proiectul inițiat de Primăria Constanța pentru invesitția pentru noul CET.
 
Mai exact, APM a decis că este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul: „Sursa de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța”, propus a fi amplasat în municipiul Constanța, b-dul Aurel Vlaicu, nr. 123, județul Constanța.
 
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta din Constanta, str. Unirii nr. 23, în zilele de luni - joi, între orele 8-16.30, vineri, intre orele 8-14, precum şi la următoarea adresă de internet http://apmct.anpm.ro.
   
Comentariile/Observaţiile/Propunerile publicului interesat se pot înainta în termen de 10 zile de la data afişării prezentului anunţ.
 

Situație curentă

 
Sursa actuală pentru asigurarea energiei termice în SACET Constanța este centrala de termoficare – CET Palas, care funcționează din anul 1966, iar capacitățile actuale sunt următoarele:

• 2 cazare de abur energetic de tip C4-P/G de câte 420 t/oră cu presiunea de 140 bar și temperature de 550 grade Celsius ( CE 1 și 2)
• 2 turbogeneratoare și prize reglabile la 10-16 bar și 0,7-2,5 bar, fiecare având putere electrică instalată de 50MWe (TA 1 și 2)
• 2 cazare de abur industrial – debit abur 105 tone/oră, presiune de 16 bar și temperature de 250 grade Celsius (CAI 3 și 4)
• Cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/oră CAF 2, 3 și 5.

 
Cazanele au fost construite pentru arderea păcurii și/sau gazelor natural. Până în anul 2000 au funcționat exclusive pe păcură, neexistând infrastructură de alimentare cu gaze natural a Municipiului Constanța. În anul 2001 s-a realizat investiția necesară pentru trecerea la funcționarea pe gaze natural a CET Palas.
În prezent, cazanele energetice CE1, CE2 și TA1, TA2 sunt retrase din exploatare din cauza următoarelor considerente principale:

• Cazanele nu respectă cerințele privind valorile limită a emisiilor
• Conductele de abur și apă de alimentare aferente și-au epuizat durata de viață, iar investiția de înlocuire a acestora în valoare de circa 9,2 milioane de euro nu se justifică datorită perioadei de funcționare reduse în timpul anului, în plus vechimea și starea fizică a cazanelor energetice și a turbinelor nu justifică această investiție mare
• Grupurile energetice sunt supradimensionate, iar eficiența energetică netă globală este de numai circa 68%
• Costurile sunt influențate negativ de prețul gazelor naturaele care se consumă din rețeaua de distribuție, fără a se practica un preț mai scăzut de proximitate
• Lipsa personalului calificat, în condițiile în care majoritatea personalului de exploatare și mentenanță s-a pensionat, iar pe piața muncii nu se găsește personal adecvat

 
În momentul actual, pentru asigurarea necesarului de energie termică din perioada de vară funcționează cazanul de abur industrial CAI 4. Începând cu anul 2016, din cauza retragerii din exploatare a grupurilor energetice, centrala Palas funcționează în regim de centrală termică.
 
Sursele de producer de energie termică care mai pot funcționa sunt CAF 2, 3 și 5, iar începând cu anul 2023 este incertă asigurarea necesarului de energie termică al municipiului Constanța în condițiile în care nu se vor respecta normele de mediu.
 

Investiția propriu-zisă

 
Aceasta se va realiza în două etape.
 
Etapa 1 înseamnă amenajarea a două unități de cogenerare cu motor CHP de 10,5 MWe+9MWt, fiind utilizate motoare cu gaz natural și H2 Ready BE va fi de ultimă generație care asigură o eficiență electrică maxim posibilă de 49,5-50& și o eficiență globală de 88%. Clădirea prevăzută pentru cele două unități CHP din etapa 1 se va extinde ulterior pentru a asigura spațiul necesar pentru extinderea viitoare cu încă 3 motoare
 
Apoi se vor construe 4 bucăți cazane CAF 25 MWt de tip ignitubular:

• Unitatea de producție cu 4 cazane de apă fierbinte CAF ignitubuluare cu sarcină nominală totală de 100MWt cu funcționare pe gaz natural cu o sarcină nominală de 25MWt/fiecare cu un randament de peste 95%
• Unitatea de producție trebuie să îndeplinească cerința H2 Ready

Vor mai fi edificate unul sau două cazane de abur saturat 6bar, o stație de pompare SP, o stație de tratare chimică STCA, degazor(e) pentru termoficare cu un grup de pompe de paă de adaos și rezervor de avarie, cât și panouri fotovoltaice pe suprafața clădirii surselor de producție.
 
Etapa a doua va avea următoarele construcții:

1. O unitate de cogenerare cu funcționare prin gazeificare biomasă lemnoasă CHPbio de 1,8MWe+5,5 MWt pentru asigurarea aburului necesar degazării apei de adaos în rețeaua de termoficare. Generatorul electric va fi integrat în WE 10,5kV prevăzută în etapa 1
2. Un accumulator de căldură atmospheric cu volum util de 8500 m3 pentru stocarea energiei termice, având posibilitatea de a stoca până la cca 300 MWh
3. Depozit de zi pentru biomasă
4. Degazor pentru cazanul de abur biomasă
5. O stație electrică 0,4kV cu transformatoare 10,5/0,4kV pentru alimentarea instalației de biomasă
6. 3 unități cogenerare cu motor CHP GN, 10,5MWe+9MWt, fiind utilizate motoare cu gaznatural și H2 Ready și extinderea elementelor constructive necesare
7. Se vor executa extinderi a stației electrice prevăzute în etapa 1, printre altele se vor adăuga seturile de cabinet medie tensiune și joasă tensiune aferente, al 2-lea trafo 10,5/0,4kV

 

Justificare proiect

 
Deficiențele cu care se confruntă actual SACET Constanța sunt semnificative în domeniul producției de energie, cât și pe rețeaua de transport.
 
Producția de energie se bazează în totalitate pe arderea gazului natural în cazane fără a fi folosită cogenerarea și fără a avea o sursă de energii regenerative. Termoficare Constanța SRL cumpără cea mai mare parte a energiei necesare în SACET de la CET Palas la un preț mai ridicat decât cel realizabil într-o sursă proprie. Pierderile din rețea depășesc actual cantitativ vânzările de energie termică la consumatorii SACET. Pierderile sunt estimate la circa 36%, pentru căldură.
 
Prin HCL nr. 357/2022 a fost aprobat proiectul „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență, în municipiul Constanța” şi a doua legată de cheltuielile din proiect care va fi depus pentru finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
 
La mijloc este vorba despre aproape 743 de milioane de lei. Doar o parte din bani vin din PNRR iar alte 230 de milioane de lei reprezintă cheltuieli neeligibile pe care le va suporta nu se știe cum, bugetul municipiului, adică noi toți, în beneficiul celor puțini, care vor mai fi în următorii ani, abonații Termoficare Constanța SRL.
 
Terenurile pe care se va construe investiția proiectată aparțin domeniului public al Municipiului Constanța conform HCL 343 din 28.07.2022. Adresa locației este bd. Aurel Vlaicu nr. 123.
 
În secțiunea „Documente” poate fi vizualizat întregul proiect.

PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Lucrările de înlocuire ale conductelor de termoficare vor continua și pe timpul iernii. Gigacaloria rămâne 450 de lei