Eliberare contestată de vicepreşedintele Curţii Supreme Cine l-a vrut pe Mironescu în arest (documente)

Cu toate acestea, opinia sa a fost minoritară, iar cei patru suspecţi din mega-ancheta de corupţie devenită cunoscută drept „Portul" au părăsit arestul în urmă cu două nopţi, după 30 de zile de detenţie. Concret, aşa cum am arătat în ediţiile trecute, prin Încheierea penală nr. 154 din 21 iunie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, în Completul de 5 Judecători, a decis să admită recursurile declarate de Laurenţiu Mironescu, Liviu Costel Bratu, Adrian Sorin Pătraşcu şi Corneliu Păun împotriva deciziei aceleiaşi instanţe de a prelungi starea de arest a celor patru cu alte 30 de zile. Concret, Mironescu, Bratu, Pătraşcu şi Păun sunt toţi suspecţi în mega-dosarul „Portul" instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în care este vizată corupţia ce a cuprins sistemul vamal constănţean, dar şi pe cel politic. La data de 24 mai, reprezentanţii DNA au anunţat prin intermediul unui comunicat de presă că cei patru, alături de alţi 26 de acuzaţi, au primit mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, ei aflându-se deja în celule la momentul respectiv, în baza ordonanţelor de reţinere emise cu o zi înainte. Decizia privind arestarea suspecţilor fusese luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în câteva zile a fost confirmată de Completul de 5 Judecători al aceleiaşi instanţei. După cum s-a arătat în repetate rânduri, Laurenţiu Mironescu a fost acuzat de trafic de influenţă şi „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup". La rândul său, Liviu Costel Bratu, adjunct al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, a fost pus sub acuzare pentru „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup", iar Adrian Sorin Pătraşcu, adjunctul Grupului de nave Constanţa din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, a fost acuzat de luare de mită în formă continuată.

Povestea unui recurs

La sfârşitul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat în primă instanţă cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a prelungi mandatele de arestare preventivă emise în luna mai pentru cei 30 de suspecţi. Solicitarea a fost admisă iniţial, iar mandatele au fost prelungite cu alte 30 de zile. Decizia a fost atacată în recurs de toţi suspecţii, iar patru dintre ei au fost norocoşi. După cum s-a relatat deja, cei patru care au tras lozul norocos al Completului de 5 Judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost Laurenţiu Mironescu, Adrian Sorin Pătraşcu, Liviu Costel Bratu şi Corneliu Păun. În urmă cu două nopţi, cei patru au părăsit arestul, fostul număr doi al Ministerului de Interne ataşându-şi rapid eticheta de nevinovat şi declarându-şi încrederea în justiţia română. Se pare însă că unul dintre magistraţii din Completul de 5 Judecători nu a fost chiar aşa de convins în legătură cu cercetarea suspecţilor în stare de libertate. În încheierea prin care cei patru au fost puşi în libertate se arată: „cu opinia separată a doamnei judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul respingerii, ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpaţii Bratu Liviu Costel, Mironescu Laurenţiu, Pătraşcu Adrian Sorin şi Păun Corneliu împotriva încheierii din Camera de Consiliu nr. 888 din 18 iunie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr. 5049/1/2011, aşa cum a fost îndreptată prin încheierea din 20 iunie 2011 a aceleiaşi instanţe". Magistratul Rodica Aida Popa a devenit vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în toamna anului trecut, iar potrivit declaraţiei de avere completată în aceeaşi perioadă şi afişată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta nu deţine în proprietate niciun teren, niciun apartament sau vreo casă şi nici nu are vreun autoturism în posesie.

Bijuteriile judecătoarei

În schimb, la rubrica privind eventualele bijuterii sau colecţii de artă cu valoare de peste 5.000 de euro, vicepreşedintele Curţii Supreme a menţionat că deţine „patru bucăţi bibelouri porţelan Lladro" dobândite în 2006, a căror valoare se ridică la 5.406 euro, „o cameră video DVD" de 1.200 de euro, luată tot în 2006, dar şi un ceas din aur de 400 de euro. Judecătoarea care l-a vrut pe Mironescu în arest mai are şi bijuterii şi o amforă din Grecia din 2007, în valoare de 7.052 de euro, „aparatură electrică" de 3.971 de euro, dobândită în 2008, bijuterii de 6.057 de euro luate în 2008, dar şi altă „aparatură electrică" luată în 2009, de data aceasta în valoare de 9.900 de euro. Nu în ultimul rând, la aceeaşi rubrică magistratul a menţionat mai multe bijuterii şi pietre preţioase în valoare de 4.500 de euro, luate în cursul anului trecut, precum şi „televizor 3 HD, Blue Ray şi ochel. Panasonic" în valoare de 3.500 de euro, bunurile fiind achiziţionate de asemenea în cursul anului trecut. Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că are „venituri provenite din activitate de formator - colaborator la Institutul Naţional al Magistraturii şi din activitatea de corector la examene". În calitate de vicepreşedinte al Curţii Supreme din România dar şi, anterior, judecător al Secţiei Penale la aceeaşi instanţă, magistratul a notat un venit de 190.750 de lei, alţi 24.016 lei provenind de la INM, pentru activitatea de „formator colaborator", iar ultimii 3.958 de lei provenind din „corectură examene" şi fiind încasaţi de la Consiliul Superior al Magistraturii. În ceea ce priveşte eventualele interese, judecătoarea a notat că este membru al Asociaţiei Magistraţilor din România, având 1.000 de „acţiuni nominative" la „SIF Muntenia (Fondul Proprietăţii Private Muntenia)".