Era frizer la Negru Vodă, apoi a făcut carieră la Farul Constanța. În Turcia, un fost farist - recompensat cu aur după goluri

 

• Petre Comăniță a venit la Farul în 1961 și a avut imediat succes pe plan național cu echipa de juniori, ca membru al staff-ului tehnic, alături de Bibi Smărăndescu.
• Comăniță a făcut un cuplu foarte bun pe banca tehnică a Farului și cu Emanoil Hașoti.
• Petre Comăniță are regretul de a nu fi lucrat direct la Farul, în relația antrenor - jucător, și cu Gică Hagi

 
Fost antrenor la Farul, dar și director al centrului de copii și juniori, Petre Comăniță a slujit clubul constănțean aproape patru decenii. A lucrat în acest interval cu multe generații de jucători, iar acum, la 83 de ani, a povestit pentru Farul TV, la „Față în față cu istoria“, întâmplări memorabile din acele vremuri și a portretizat eroi de altădată ai „marinarilor“.
 
Petre Comăniță a venit la Farul în 1961 și a avut imediat succes pe plan național cu echipa de juniori, ca membru al staff-ului tehnic, alături de Bibi Smărăndescu. „În 1961, am fost adus de la Medgidia pentru juniorii Farului. Antrenor la juniori era Bibi Smărăndescu și împreună cu dânsul, în același an, am câștigat campionatul. Îmi aduc aminte perfect, am fost primiți la Gară cu fanfara. Gara era atunci pe locul cinematografului Republica. A fost un eveniment deosebit. Iar, după un an, am câștigat din nou campionatul. Culmea este însă că din toți acei juniori unul singur a ajuns să joace în Divizia A, Vlad. Atunci erau alte principii, alte metode de instruire și de selecție“, a precizat, la Farul TV, reputatul specialist, care e antrenor emerit. 
 
Jucau banda de la corner la corner
 
Privind la poze cu echipa mare a Farului din diferiți ani, prin fața ochilor lui Petre Comăniță au revenit imagini dragi lui, petrecute în urmă cu zeci de ani, dar de care își aduce aminte de parcă s-au petrecut ieri. „Sezonul 1966-1967: uite stadionul nerenovat, iar antrenori - Gil Mărdărescu (cel care a avut o performanță deosebită patru ani, după care a plecat la echipa națională, cu bune rezultate și acolo) și eu. Îi revăd cu mare dragoste pe Koszka, care era la echipa națională, pe Iancu, Tufan, Manolache și pe toți ceilalți. Aveam doi fundași laterali foarte ofensivi, Georgescu, pe dreapta, și Dumbravă, pe stânga. Ambii jucau banda de la corner la corner. Căpitan de echipă era regretatul Costică Tâlvescu, un fundaș central de o sportivitate rar întâlnită. Avea aderență mare de tot la toți jucătorii, reușind să se impună. La portari aveam un duel fantastic, Manciu - Uțu. Iar linia de atac era superbă: Caraman, Iancu, Kallo, Tufan, Ologu. Pe ultimul l-am luat de la Negru Vodă. Era frizer, îmi aduc aminte. Greu s-a acomodat cu orașul, dar după aceea a devenit jucător de bază“, a menționat Petre Comăniță, la „Față în față cu istoria“. „La Negru Vodă, Ologu era frizer, dar juca și fotbal. Era foarte tânăr. După ce l-am adus la Farul, s-a concentrat numai asupra fotbalului, nu a mai făcut frizerie. A fost un jucător deosebit“, a punctat Comăniță, și pentru ZIUA de Constanța.  
 
Kallo, viteză de reacție foarte bună
 
Într-o altă fotografie, din 1967, Petre Comăniță a vorbit și despre Mircea Sasu. „E o componență foarte apropiată de cea anterioară, era un an după, cam același lot, dar venise Sasu, jucător care de la noi a trecut și la echipa națională. Făcea toată banda. Apoi a plecat la turci, cu bune rezultate. A jucat în Turcia la Fenerbahce, bătea lovituri libere foarte bine, dădea goluri, iar turcii îi băgau inele de aur pe degete după fiecare gol marcat. Kallo, la fel. Jucător de bandă. Centra cu stângul, avea viteză de reacție foarte bună. Mareș, Pleșa, Tâlvescu, Koszka...“, a spus Petre Comăniță. 
 
Un profesionist desăvârșit
  
Acesta a făcut un cuplu foarte bun pe banca tehnică a Farului cu Emanoil Hașoti. „Mă leagă foarte multe de el. Era un profesionist desăvârșit. Dacă voiai să intervii la el, iar pe acea vreme erau mulți factori care o puteau face - prim secretar, președinte de UCFS - el făcea invers. Eu, cunoscându-l foarte bine, îi spuneam invers o soluție, ca el să o adopte pe cea bună. Era de o corectitudine fantastică. Un metodist și un tactician foarte bun. Știa să asambleze echipa și a avut și performanțe bune“, a menționat Petre Comăniță. 
 
A fugit din cantonament să dea teza la română
 
Cu cei doi pe bancă, Farul a reușit, printre altele, și două promovări în Divizia A, în 1981 și 1988. „La prima promovare, am avut norocul să-l luăm pe Costaș, un portar foarte abil, foarte iute, care a jucat mult, fundașii centrali erau aceiași, Nistor și Antonescu, Mărculescu devenise centru înaintaș foarte bun, iar în acel an l-am promovat, la 18 ani, și pe Gache, mijlocaș, care mi-a fugit odată din cantonament, de la Eforie, ca să dea teză la română. Un jucător tânăr, dar care știa să-și facă și conturul vieții școlare. L-am iertat. A devenit jucător de bază. Petcu, Buduru și Peniu alcătuiau o tripletă de vis“, a povestit Comăniță.
 
„Hai, vino, să băgăm echipa asta în Divizia A“
 
La a doua promovare, Petre Comăniță era lector la Institutul de Marină, iar Emanoil Hașoti a venit și l-a chemat la echipă. „Mi-a zis: «Hai, vino, să băgăm echipa asta în Divizia A». Am făcut o pregătire de o lună, dar maniera și stilul de lucru ale lui Hașoti au făcut să avem o performanță deosebită și să câștigăm seria cu câteva puncte avans. L-am promovat pe Popa, care a devenit jucător de echipa națională și a mers apoi la Steaua, Popovici fundaș central. Erau jucători cu care puteai să colaborezi. Petcu se lansase deja, devenise jucător de bază“, arată Comăniță. 
 
Marea performanță a lui Hagi, creșterea de jucători
 
Petre Comăniță are regretul de a nu fi lucrat direct la Farul, în relația antrenor - jucător, și cu Gică Hagi. „Am pregătit multe generații ale Farului, dar îmi pare rău că nu l-am prins și pe Gică. Am avut doi ani de întrerupere de la Farul, când, din pricina evoluțiilor slabe ale echipei, am fost schimbat și eu, și antrenorul principal. În acea perioadă, a fost promovat Gică, dar el a stat foarte puțin la Constanța, a plecat, pentru că valoarea lui nu era pentru Constanța. Acum s-a întors la Farul, cu mult succes, și mă bucură foarte mult, pentru că marea performanță a lui nu este campionatul, locul doi, trei sau cupa, ci creșterea de jucători. Aici trebuie să aibă prioritate factorii de răspundere. Toată lumea merge după scor, rezultat și poziție în clasament. Dar nimeni nu se gândește să crească jucători, așa cum face Gică Hagi“, a spus Comăniță.
 
„Dobrogea are anumite atribute“
 
Acesta a subliniat și climatul fotbalistic aparte din Dobrogea. „Mă bucur foarte mult că Gică Hagi a înțeles ce înseamnă atmosfera de Dobrogea. Acest ținut are anumite atribute. Dobrogeanul nu este înalt, are centrul de greutate jos, ceea ce-i facilitează schimbările de direcție. În plus, cel care stă câțiva ani în condițiile marine de aici, datorită ionizării negative (eu am studiat mult această problemă), dezvoltă enorm de mult viteza de reacție și de gândire. Pentru asta s-a născut Gică Hagi, a evoluat cum a evoluat tocmai datorită acestor calități, iar pe urmele lui vin Ianis și o sumedenie de jucători“, a precizat Petre Comăniță la Farul TV. 
 
„Stadionul era arhiplin, vuia“
 
Petre Comăniță a remarcat și cât de fanatici erau suporterii Farului și pe vremea sa. „Atmosfera m-a înspăimântat din primele meciuri, 1960 - 1961. Stadionul era arhiplin, vuia, se juca într-o tensiune fantastică. Sprijinul spectatorilor se vedea efectiv în toate jocurile. Fanaticii suporteri ai Farului nu erau însă numai de generație tânără. Am cunoscut în tribună avocați, doctori, profesori, care veneau cu soțiile și încurajau echipa. Mai mult decât atât, la antrenamente erau 1.000 - 2.000 de oameni. A fost o atmosferă fantastică“, a povestit Comăniță.
 
„Era un timid, ca după aceea să devină jucător de bază“
 
Acesta a făcut referire și alți ani și alte momente prinse de el la Farul:
 

• „Cantonament la vila din Eforie. Tot Uțu și Manciu, Iancu, Tufan. Iancu era un tip foarte retras. Nu scotea două vorbe, dar pe teren era fantastic de solid“.
• Sezonul 1972 - 1973 - „l-am promovat pe Turcu, pe Mihu și a apărut Constantinescu, luat la 17 ani de la Ploiești. Era un timid, ca după aceea să devină jucător de bază. A dat un gol fantastic, de la 40 de metri, cu Craiova, la Constanța. În acel an l-am promovat și pe regretatul Aurică Rădulescu. După aceea a ajuns la Sportul și la echipele naționale. Dribleur, de piciorul stâng, parcă erau începuturile lui Gică Hagi. Tot iute, cu schimbări de direcție“.
• Sezonul 1973-1974 - „Îi promovasem pe Bălosu, Ghircă, Constantinescu devenise jucător de bază, Oprea, Tănase, pe care l-am luat de la o grupare din oraș, juca extremă dreaptă, cu centrări, Antonescu titular și om de bază, libero, cum a jucat și la Națională. Nistor și Antonescu erau fundașii centrali“.
• „1975: cam aceeași echipă, cu două trei schimbări, Popa era portar, l-am luat pe Negoescu înaintaș central, juca cu multe demarcări, stânga - dreapta. Ștefănescu portar (devenit apoi titular), Bălosu cu Mareș fundași centrali și l-am adus și pe Mărculescu, dacă vă aduceți aminte a dat un gol de pe linia de tușă, aproape de corner, cu efect, un jucător foarte talentat“.
• „1989, înainte de Revoluție, cu Gicu Constantin principal, eu cu Constantinescu antrenori secunzi. L-am băgat pe Zahiu, a apărut Funda, care scotea foarte bine 11 m, Popa devenise jucător foarte bun“.

       
„Nu se poate. Așa nu se pot crește jucători“
 
Întrebat cum vede fotbalul românesc la ora actuală, Petre Comăniță a răspuns: „Nu pot spune că e un declin, dar nici n-a ținut pasul cu fotbalul mondial, mai ales cu cel european. Mă uitam și la competițiile internaționale, e plină Europa de jucători de 19 - 20 de ani. La noi mă întristează faptul că numai Gică Hagi caută să promoveze jucători. În rest nicio echipă nu are grijă de acest aspect. S-au făcut academii, se impune din partea FRF-ului o normă de jucători. Degeaba. După 20 de secunde, un minut, îi schimbă. Nu se poate. Așa nu se pot crește jucători. Urmăresc nu numai Farul, ci și echipele de juniori. Mă bucur foarte mult când văd la fiecare formație câte un jucător promovat, mai mult decât victoriile echipei. Mi-aș dori să urmăresc un meci al Farului pe noul stadion din Constanța, mai ales că am trecut zilele acestea pe acolo și am văzut în ce paragină este. Poate dă Dumnezeu să mai apuc să fiu pe noul stadion“.          
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto: captură Farul TV
 
Citește și:
 
Un fotbalist, asemănat cu Balaci
Campionii de juniori ai FC Farul, întâmpinaţi pe peronul gării cu Fanfara Marinei (galerie foto)
 
Alături de SSC Farul
Petre Comăniţă - „Promovările cu Farul şi echipa fanilor, marile mele bucurii în viaţă”
 
L-au aşteptat cu fanfara şi i-au dat o garsonieră cu chirie
Fotbalist constănţean, tămăduit cu aluminiu şi fire de argint
 
Constănţeanul Petre Comăniţă reprezintă Federaţia Română de Fotbal în trei judeţe