Editorial Dezastrul „made in Bulgaria“ sau de ce demnitarii lor nu se plimbă cu barca la inundaţii

Ploile care s-au abătut asupra staţiunilor de pe litoralul Mării Negre în urmă cu mai bine de o săptămână au speriat pe mulţi. Fie că vorbim despre partea românească a litoralului de la Pontul Euxin, fie că ne referim la zonele din Bulgaria, precipitaţiile abundente au speriat turiştii. Sau, mai bine zis, nu apa care a căzut în valuri, ci imaginea apocaliptică pe care o parte a mass-media a prezentat-o. „Vai, Bulgaria este în ruine!“, „Vai, turismul în Bulgaria e compromis!“ şi toate vaietele care spun, de fapt, un singur lucru: „Nu mai mergeţi în Bulgaria, unde plătiţi preţuri reale pentru serviciile turistice“. Una peste alta, curiozitatea jurnalistică m-a pus pe drumuri, în încercarea de a afla cât de mare este dezastrul despre care s-a vorbit atâtea zile.

Prima oprire în ţara vecină: Albena. Da, chiar staţiunea despre care s-a spus că este sub ape, că aici sunt hoteluri inundate, plaja distrusă şi turişti îngroziţi. Dar caută dezastrul unde nu-i! La tot pasul erau turişti ruşi, nemţi, dar şi foarte mulţi români care se bucurau de vacanţă în condiţii mai mult decât decente. Am avut ocazia de a vedea staţiunea în ansamblul ei, de sus, dar şi în detaliu, la pas. M-a surprins faptul că mobilizarea de forţe funcţionează perfect în orice situaţie: lumea este zâmbitoare, fiecare îşi face treaba cu conştiinciozitate, iar inundaţiile parcă nici nu au existat vreodată acolo.

Mergem mai departe, cu toată viteza, către Nisipurile de Aur. Aici nu au fost probleme cu inundaţiile, deşi ploaia le-a dat puţin de furcă hotelierilor. În orice caz, hotelurile de patru şi de cinci stele funcţionează la capacitate maximă încă din luna martie, iar turiştilor mai-mai că le vine să râdă când aud despre „dezastrul“ exagerat creat în jurul fenomenului meteorologic.

Încet-încet, ne apropiem de Varna. Aici, am avut ocazia să văd o piscină construită chiar lângă mare, săpată în nisip. Dacă situaţia de aici ar fi fost atât de gravă pe cât se spune, cu siguranţă copiii turiştilor ar fi trebuit să înoate şi acum în mocirlă, însă prichindeii se jucau în voie, în timp ce părinţii lor se relaxau, privind la marea azurie.
În lumina acestor fapte, mie îmi este clar: bulgarii nu stau cu mâinile în sân când este vorba de protejarea turiştilor care aduc bani în ţară. Nu vor aştepta niciodată ca demnitarii să vină şi să se plimbe cu barca prin recepţiile hotelurilor inundate pentru a constata pagubele.