24 Mar, 2009 03:03
3730
Păgubitul a
deschis mai multe acţiuni pentru recuperarea bunurilor, dar toate au fost
respinse de judecători
Un constănţean s-a
judecat cu statul român de patru ori până în prezent, pentru recuperarea unui
lănţişor din aur confiscat de regimul comunist. Din nefericire, instanţele
constănţene refuză să-i dea dreptate. În luna aprilie, va debuta cel de-al
cincilea proces care priveşte această cauză.
Povestea lui Dumitru Ciopală a început pe 4 mai 1971, când, potrivit
cererii de chemare în judecată, „organele de represiune comuniste au forţat
intrarea în locuinţă" şi, sub pretextul că soţiei sale, Maria Ciopală, îi era
interzis de lege să cumpere un lănţişor de aur, au confiscat bijuteria, „fiind
eliberată o dovadă în acest sens". După căderea regimului comunist, pentru
Dumitru Ciopală a început lupta cu statul român pentru recuperarea bunurilor
confiscate în baza unui decret declarat, ulterior, ilegal şi abuziv. După ce
i-a murit soţia, bărbatul solicită restituirea uneia dintre bijuteriile care îi
aminteau de aceasta. Conform reclamantului, lănţişorul în discuţie era de aur
de 18 karate, cântărea 27,30 de grame, avea o cruciuliţă de 12,65 de grame şi
avea montate zece pietricele bleu, iar în mijloc o piatră roşie. Totodată, în
cazul în care lănţişorul nu putea fi recuperat, omul a cerut ca, măcar, să-i
fie restituită contravaloarea acestuia, la preţurile practicate de Banca
Naţională a României la data pronunţării hotărârii, şi să-i fie achitate
cheltuielile de judecată.
Lănţişorul blestemat
Lănţişorul, însă, pare a aduce numai ghinioane proprietarilor săi, sau, cel
puţin, probleme cu statul, fie el comunist sau capitalist, din moment ce
vânzătorul său a fost condamnat de autorităţile comuniste la închisoare, iar
cumpărătorul nu reuşeşte nici până astăzi să-şi recupereze investiţia, în lupta
cu statul român capitalist. Chemal Amet, omul care l-a vândut, a fost primul
care a simţit pe propria piele ghinionul pe care i l-a purtat bijuteria. Pe 7
decembrie 1973, prin sentinţa penală nr. 3986 pronunţată de completul prezidat
de Gheorghe Chilea, Republica Socialistă România l-a osândit la trei ani de
închisoare pentru faptele care i se imputau. Concret, procurorii l-au acuzat pe
Chemal Amet că, în perioada 1971 - 1973, s-ar fi ocupat cu „procurarea de
bijuterii şi ceasuri pe care apoi le-a vândut către diverse persoane". Mai
mult, instanţa a reţinut că, în intervalul amintit, omul era pensionat medical,
fiind pensionat şi în momentul în care s-a judecat procesul, iar diagnosticul
era de invaliditate gradul II, constând în cardiopatie şi spondiloză lombară.
Astfel, „avea posibilitatea să se deplaseze în diferite localuri frecventate de
navigatorii străini, de unde cumpăra obiecte de provenienţă străină şi
bijuterii din aur, pe care apoi le revindea".
Condamnat pentru speculă
Bunurile pe care Amet Chemal a fost acuzat
că le-a vândut sunt, potrivit listei de la dosarul cauzei, „două inele de aur
lui Petre Drăgan, unul lui Ion Grofu, unul Ioanei Dăineanu, unul lui Mircea
Tomescu, unul Margaretei Frăţiloiu, o brăţară de aur Ştefanei Grigorenco, un
inel de aur lui Gheorghe Arian, unul lui Raup Eserghep, unul lui Ion Funagere,
o cruciuliţă cu lănţişor Mariei Ciopală, o brăţară şi un inel de aur lui
Dumitru Muşa, două lănţişoare Mariei Târziu". Totodată, Amet Chemal a fost
judecat şi pentru că i-a vândut un ceas de mână marca Seico lui Dumitru Muşu,
un ceas marca Sikura lui Gheorghe Mardiros, unul marca Tellus Ilenei Amis şi un
ceas Sikura unei persoane neidentificate. Acuzatul şi-a recunoscut fapta şi a
fost osândit la trei ani de închisoare şi la plata sumei de 1.030 de lei,
reprezentând valoarea obiectelor, cu titlul de despăgubiri către stat, prin
Banca Română de Comerţ Exterior. De altfel, omul fusese condamnat anterior de
două ori, pentru speculă, pedepsele primite fiind de trei ani şi, respectiv, un
an. În 1965, Amet Chemal a fost eliberat din penitenciar, numai pentru a se
reîntoarce acolo, opt ani mai târziu. Bijuteriile au fost confiscate de
organele de miliţie, pe motiv că vânzarea şi achiziţionarea lor ar fi încălcat
decretul nr. 210 din 14 iunie 1960, privind regimul mijloacelor de plată
străine, al metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.
Instanţa aruncă pisica
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: