Catacombele romane sunt apeducte

Pontica, o alta necnoscuta

Pentru istorici, Tomisul a fost mai mereu o enigma * De curand, reporterii cotidianului ZIUA de Constanta au aflat de faptul ca galeriile din subteran sunt de fapt apeductele vechiului oras * Pana acum cativa ani, arheologii si istoricii au crezut ca aceste canale sunt catacombe * In unele izvoare scrise se facea referire la faptul ca in perioada romana s-au construit retele de aprovizionare cu apa potabila * Cei care au studiat subteranele au afirmat ca exista apeduct doar in paralel cu marea si in afara zidurilor de protectie a orasului * Gheorghe Papuc a demonstrat insa ca si aceste galerii sunt tot apeducte * Constructia subterana nu s-a facut in linie dreapta pentru ca deasupra se afla cetatea * Amplasarea puturilor s-a facut in functie de prezenta sau lipsa unor edificii

De mai bine de un secol, istoricii au tot analizat subteranele tomitane si au concluzionat ca acestea sunt catacombele construite in perioada dominatiei romane in Pontul Stang. Nimeni nu si-a pus intrebarea de ce romanii nu au construit catacombele in linie dreapta si au sapat in subteran intr-un stil dubios pentru ceea ce se stie despre galeriile romanilor. In urma cu mai multi ani, unul dintre specialistii in arheologie si istorie veche, Gheorghe Papuc, actualmente director adjunct la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta, a studiat si el aceste subterane si a demonstrat ca sunt, de fapt, apeductele vechiului oras Tomis.

Toata povestea a inceput sa fie mentionata de istoria contemporana in anul 1938 cand Radu Vulpe preciza ca orasul era lipsit de surse de apa in interiorul incintei sale, dar isi aducea apa prin conducte subterane care se aflau in afara zidurilor de protectie a orasului. De asemenea, V. Canarache spunea despre galerii ca ar fi unit cele doua maluri ale peninsulei, dar ca rostul acestor lucrari nu poate indica un sistem de canalizare si nici un canal secundar care sa conduca din case si din strazi nu s-a gasit pe toata lungimea galeriilor. Canarache nu a vazut insa profilele puturilor si ale galeriilor. Izvoarele istorice din vechime au specificat existenta unor canale subterane de aprovizionare cu apa. Poetul Ovidiu scria in operele sale faptul ca iarna apa se scotea numai cu burduful sau "N-ai izvoare cu apa de baut - aproape asemanatoare cu cea a marii - Nu stii daca-ti potolesc setea sau ti-o aprind". Din aceste versuri, precum si din altele scrise de Ovidiu rezulta ca sistemul tomitan de aprovizionare cu apa este precar, dar exista. Peste mai mult de 18 secole, mai precis in 1855, la comanda Inaltei Porti, se construieste soseaua Rasova-Constanta de catre misiunea Lalanne. Ing. Michael a relatat in scrierile sale despre cele vazute la Constanta, despre o conducta de zidarie aflata la marginea marii care pare a fi destinata pentru a procura tomitanilor apa potabila. El presupunea ca apa ar proveni din nord, din lacul Siutghiol, si ca apeductul ar urma linia de la tarmul marii. Mai multi istorici au afirmat ca aceste galerii au fost utilizate drept catacombe, dar cum este posibil ca vechii locuitori ai tomisului sa fi alergat calare printr-un tunel care nu avea nici un fel de deschizatura catre un anumit adapost? Cert este faptul ca istoricul Vasile Barbu mentioneaza ca, initial, si el a avut aceeasi parere ca si alti specialisti, dar a renuntat la idee cand a observat adancimea destul de mare la care au fost sapate galeriile. Prof. Marcu Botzan considera, dupa mai multi ani de studiu, ca Tomisul beneficia de doua surse de alimentare cu apa.

Nu e galerie. E apeduct

Noi ne vom opri asupra analizarii canalelor care au fost considerate catacombe. Apeductul realizat sub forma unei galerii a fost construit in acest fel datorita faptului ca deasupra lui se afla cetatea, iar amplasarea puturilor se facea in functie de prezenta sau lipsa unor edificii. Gheorghe Papuc a analizat in amanunt cele doua tronsoane ale apeductului si a demonstrat cu certitudine faptul ca acesta aproviziona Tomisul cu apa potabila. Primul tronson este cel de pe faleza estica a Tomisului dintre actuala plaja "Modern" si portul Tomis, unde au fost localizate cinci puturi. Al doilea tronson este situat intre portul Tomis si portul comercial si aici au fost, initial, identificate patru puturi. Nu vom intra in amanunte arheologice, dar mentionam faptul ca nimeni nu a incercat pana in prezent sa inteleaga istoria acestor galerii construite bizar pentru o arhitectura romana de acum aproximativ 19 secole. Unii istorici spuneau ca acest canal ar fi un posibil refugiu in caz de pericol si exclud orice fel de legatura intre acesta si galeriile din subsolurile tomitane. Acum insa putem spune ca acest apeduct are legaturi cu toate canalele de aprovizionare ale orasului tomitan si amintim ca istoria si arheologia, desi au foarte multe asemanari, pot fi uneori in contradictie totala. De retinut este faptul ca intr-una din cele doua intrari in apeduct, persoane care nu stiu si nici nu le intereseaza istoria neamului romanesc au facut depozit de gunoaie langa "mozaicul Roman", la intrarea in galerie. Reporterii cotidianului ZIUA de Constanta vor continua cercetarile in galeriile tomitane si vor reveni cu amanunte in editiile urmatoare.