Deniile, ultima treapta spre miracolul Invierii

Incepand din seara de Florii, pana in Vinerea Mare, dupa ora 18.00, au loc in biserici slujbe in timpul carora se rostesc rugaciuni rituale si se citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament care se numesc paremii. In fiecare zi din Saptamana Patimilor se citeste cate un anumit fragment din Evanghelii - in limba slava, denii insemnand zilnic. Cele mai importante dintre denii sunt cele de joi si vineri numite Denia Mare si Denia Mica. In timpul deniei mari - a celor 12 evanghelii - se citesc 12 fragmente, cat numarul apostolilor, extrase din cele patru evanghelii. Un alt element specific deniei de Joi este scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. In timpul acestei slujbe, bolnavii sau cei care se asteapta la cumpene mari, impletesc cingatori sau innoada matanii, fiecarui semn corespunzandu-i o evanghelie si o rugaciune. Femeile aduc la biserica faina, ulei, zahar si orez pe care le lasa in timpul slujbei in fata iconostaselor pentru a fi sfintite. Vinerea Mare sau Prohodul reprezinta ziua de doliu a crestinatatii, in care a fost rastignit Iisus Hristos. Este singura zi in care nu se oficiaza Sfanta Liturghie. Tot in aceasta zi credinciosii trec pe sub masa plina cu flori care simbolizeaza catafalcul Mantuitorului. Pe masa se aseaza Sfantul Epitaf (care infatiseaza punerea in mormant), evanghelia si crucea. Traditia populara spune ca in Vinerea Mare nu se consuma urzici sau otet, nu se lucreaza si nu se coace paine. In schimb in aceasta zi se inrosesc ouale si se inconjoara casa de trei ori cu lumanarea adusa de la Prohod pentru a fi ferita de boli, de trasnet si de foc. Deniile au aparut odata cu crestinismul si sunt oficiate mai simplificat si de catolici sau de protestanti. Ele sunt slujbe pregatitoare care au rol de purificare a sufletului prin reculegere si rugaciune, spre a fi pregatit pentru miracolul Invierii.