Invitati

Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (I) (galerie foto)

Valea Karasu a reprezentat un liman dunărean, unde rămâneau câteva bălţi nămoloase, fiind valea unui vechi râu ce a curs în diluviu. De asemenea, a reprezentat o arteră principală de comunicaţii, dar şi de ordin strategic, în toate timpurile istorice.
 
Cu ocazia revărsării Dunării, valea devenea navigabilă pentru ambarcaţiuni cu tonaj redus. Dunărea intra pe această vale, înlesnind navigaţia până la Medgidia, fără a se vărsa în Marea Neagră.
 
Săparea unui canal era posibilă, iar alimentarea cu apă se putea face din Dunăre şi din lacurile de pe Valea Karasu.
 
Ideea săpării unui canal care să elimine „marele cot al Dunării”, cum este denumit de anumiţi cercetători traiectul fluviului pe ultima sa porţiune de cca. 450 de km, aflată în aval de Călăraşi, este foarte veche. Această idee a fost sugerată de faptul că apele fluviului la niveluri ridicate pătrundeau adânc în teritoriul dobrogean, datorită cotelor joase ale Văii Karasu. Corăbiile numite şeici ajungeau până la Medgidia, unde transportau mărfuri la vestitul târg al Panairului. După începerea lucrărilor la calea ferată Cernavodă - Constanţa, realizată de englezi şi inaugurată în anul 1860, valea a fost îndiguită.
 
Încă din perioada dominaţiei otomane circulau ambarcaţiuni de tonaj redus, pe canalul artificial Laman, ce lega Cernavodă (Bogazchioi - satul de la vărsare) de Karasu - Medgidia. Această circulaţie a vaselor era posibilă datorită existenţei târgului Panair, situat la altitudinea de 97 de metri faţă de nivelul mării.
 
A existat un canal de proporţii modeste numit Lama (Laman), destinat unor ambarcaţiuni uşoare, ce unea Cernavodă de nordul Constanţei, înspre portul Caraharman (Vadu), dar care la începutul secolului al XIX-lea a fost astupat.
Călătorii străini aflaţi în tranzit prin Dobrogea au luat cunoştinţă de circulaţia unor ambarcaţiuni de dimensiuni reduse de la Cernavodă la Alacapâ (Poarta Albă - n.r), pe albia Văii Karasu.
 
În lucrarea „Geografia celor patru părţi ale lumii”, volumul IV, redactată de armeanul Hugas Ingigian, apărută la Veneţia, în 1804, se spunea despre Karaharman că se găseşte în apropiere de locul unde se varsă Kara - Suyu în Marea Neagră. Denumirea canalului, foarte probabil de origine persană - Laman -, înseamnă iute, repede. Este vorba despre un canal artificial, fiindcă diferenţa de nivel între lacul Karasu şi Karaharman făcea obligatorie intervenţia omului pentru realizarea unei căi navigabile între aceste puncte.
 
Se consideră că la origini este o creaţie bizantină, mai târziu impunându-se ideea potrivit căreia ar avea legătură cu valurile lui Traian, drept pentru care va fi numit „Canalul lui Traian”, deci o creaţie a Imperiului Roman clasic.
 
După câte se pare, canalul urma traseul unui râu, de unde şi denumirea dată, „Laman” - repede. Legătura s-ar fi realizat spre nord - est, cu lacul Taşaul, iar de aici mai departe cu lacul Gurgalâc, care avea debuşeul în mare. Canalul a fost menţinut navigabil până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Operaţiunile militare au afectat localităţile din centrul Dobrogei, dar şi canalul. După această dată, informaţiile despre canal sunt tot mai rare.
 
Hector de Béarn, ce călătorea în 1828 prin Valea Karasu, o denumea „vechiul curs al Dunării”, iar „valea aceasta mlăştinoasă e mărginită pe aproape toată lungimea ei de stânci abrupte şi merge până la mare; dar aici se termină brusc prin faleze ale căror natură şi formă nu lasă să se bănuiască că ar fi fost vreodată o gură de vărsare”.
 
Primele proiecte privind realizarea unui canal navigabil, care să străbată centrul Dobrogei, pentru a scurta drumul corăbiilor până la Marea Neagră, datează din 1837, din timpul sultanului Mahmud al II-lea, care însărcinase o misiune germană pentru a studia această problemă.
 
Aceste studii vor fi folosite şi de inginerul francez Jules Michel, care publica o lucrare pe aceiaşi chestiune.
 
Agronomul Ion Ionescu de la Brad a studiat problema construirii unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa, a cărei realizare o estima la 23 de milioane de piaştri „în cazul cel mai defavorabil”, iar cheltuielile anuale legate de întreţinerea acestuia la 5 milioane de piaştri.
 
La 4 aprilie 1851, reputatul agronom român publica în ziarul „Jurnal de Constantinopole”, articolul intitulat „Canal de Küstendje”, prezentând oportunitatea realizării unei legături mai rapide între fluviu şi Marea Neagră.
 
Alte proiecte și mai ambițioase vor fi realizate și în secolul al XX-lea, de către marile puteri, dar și de către inginerii români. Ideea săpării unui canal navigabil care să scurteze drumul spre mare avea în vedere valorificarea acestui spațiu și a tehnicii de la acea vreme.
 

Despre Adrian Ilie

 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:  
 
#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1878-1947 (I) (galerie foto)
 
#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)
 
#scrieDobrogea Abdul Medgid - fondatorul orașului modern Medgidia (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Şoc total Cine este femeia care a căzut ieri de la etajul III al unui bloc din Constanţa

25 Sep 2018 7615

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 905

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 1076

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1429

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1289

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 1085

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (X)

30 Jun 2018 1173

#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)

26 Jun 2018 903

#scrieDobrogea Abdul Hagi Cherim şi Kemal Hagi Amet, primarii care au construit şi modernizat Medgidia (galerie foto)

23 Jun 2018 1846

#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

19 Jun 2018 4696

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)

29 May 2018 764

#scrieDobrogea. Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (II)

25 May 2018 1693

#scrieDobrogea Abdul Medgid - fondatorul orașului modern Medgidia (galerie foto)

17 May 2018 11314

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Edrissi

16 May 2018 916

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)

12 May 2018 1540

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)

11 May 2018 2545

#citeșteDobrogea Practici medicale empirice și descântece. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 May 2018 1780

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)

04 May 2018 1140

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

04 May 2018 1033

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1878-1947 (I) (galerie foto)

03 May 2018 2143

#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)

28 Apr 2018 2073

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)

27 Apr 2018 1012

#citeșteDobrogea Satul în care nu au avut loc divorţuri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

26 Apr 2018 3320

#citeşteDobrogea Lupte cu tauri şi fiare sălbatice pe hipodromul de la Tomis. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Apr 2018 1177

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)

21 Apr 2018 1297

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

19 Apr 2018 1071

Sănătatea şi serviciul sanitar în Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea

16 Apr 2018 1445

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (III)

13 Apr 2018 1353

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1932-1947) (V)

05 Apr 2018 1747

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (II)

31 Mar 2018 1466

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (IV) (galerie foto)

29 Mar 2018 1191

#scrieDobrogea Învățământul vocațional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (III)

23 Mar 2018 1318

#citeşteDobrogea „Cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Mar 2018 1917

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1912-1922) (II)

15 Mar 2018 2009

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)

09 Mar 2018 1918

#citeșteDobrogea 138 de ani de la promulgarea Constituției Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Mar 2018 952

Fenomen meteo periculos. Se anunță ploaie înghețată în Dobrogea

02 Mar 2018 2277

#scrieDobrogea Familia Golea, brașovenii care au modernizat și condus Medgidia

02 Mar 2018 2392

#scrieDobrogea Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Medgidia - o biserică a creștinilor ridicată de un musulman

27 Feb 2018 2171

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (II)

23 Feb 2018 1253

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (I)

22 Feb 2018 1668

#citeșteDobrogea Câte geamii și moschei se regăseau în Dobrogea anului 1928. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța (galerie foto)

17 Feb 2018 3732

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

03 Feb 2018 1676

#scrieDobrogea Grigore Antipa, iniţiatorul ştiinţelor mării în România

30 Nov 2017 2058

#scrieDobrogea Poarta maritimo-dunăreană a României în paragină - Sulina

29 Nov 2017 974

#scrieDobrogea Dobrogea văzută de un bănățean

28 Nov 2017 926

#scrieDobrogea Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

27 Nov 2017 2535

#citeşteDobrogea P. Ştefănescu - „Pe malul dobrogean al Dunării putem scrie istoria noastră“ (document)

02 Nov 2017 1013

#scrieDobrogea „Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării spre Marea largă deschisă tuturor.“ Mihail Kogălniceanu și Dobrogea românească (galerie foto)

30 Oct 2017 2016

#scrieDobrogea Povestea Regimentului 34

17 Oct 2017 3778