#DobrogeaDigitală: „Goana după gheşeftuială...”




Un comentariu acid pe marginea moravurilor politicii şi a politicienilor din Tulcea, în urmă cu mai bine de un veac, descoperim în ziarul „Gazeta Tulcei” (nr. 41, 12 februarie 1906), publicație cu simpatii conservatoare și care scrie elogios despre fostul prefect, juristul Luca Ionescu, considerat un politician vizionar și implicat, decorat în nenumărate rânduri pentru faptele sale.
Intitulat „Din culisele cohortei. Relaţiuni şi destăinuiri interesante”, textul este un pamflet la adresa liberalilor și a politicienilor profitori și corupți, în permanentă „goană după gheşeftuială”.
Articolul este indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, volumul istoricului Stoica Lascu.
 
„Abia instituită asociaţia colectivistă în vizuina din str. Decebal, şi imediat s'a dovedit că toată această înjghebare n'are absolut nici o valoare. Noi am bănuit-o şi acum bănuiala noastră se confirmă. În adevăr, sîntem astă-zi în măsură a şti în mod pozitiv că în gruparea despre care vorbim s'au iscat neînţelegerI şi cunoaştem chiar şi causele acelor neînţelegeri. Prima surescitare a spiritelor a fost provocată de alegerea d-lui Luca Ionescu, ca preşedinte de onoare al clubuluL Alegerea aceasta impusă oare-cum de împrejurări, a lovit pînă în cel mai mare grad susceptibilitatea d-lor Comşa, Ciupercă şi Seb. Theodorescu, cari precum să ştie numai cuvinte de mulţumiri n'au pentru fostul prefect colectivist. E ştiut de toată lumea şi socotim inutil să maI spunem că dacă d-niI Comşa şi Ciupercă au fost exoflisiţI de la primărie, o datoresc d-luI Luca Ionescu. Asemine e ştiut cum fostul prefect avea pe timpul primariatului d-luI Comşa, şi misiunea de guvernantă a acestuia şi a ajutorului său, cari nu dădeau pe la primărie cu zilele ci-şi căutau binişor numai trebuşoarele lor particulare, încasînd pe gratis, lefuşoarele. Mai e ştiut şi incidentul comic care a avut loc între d. Luca Ionescu şi d. Ciupercă şi la care a asistat un public numeros, ca la orI-ce reprezentaţie cu foc bengal: Într'una din zile d. Ciupercă plecînd de la tribunal cu servieta la subsuoară, pe cînd voia să se urce în trăsura primăriei pentru a se duce în oraş, d. Luca Ionescu, care de sus observa prin geamul deschis operaţia, strigă în momentul cînd trăsura trebuia să se pue în mişcare: - Jos! jos de acolo din trăsura primăriei! Ea nu-I pentru plimbările voastre ... Toată ziulica pe sala tribunalului şi la primărie lucrează secretarul! AţI stricat şi telefonul primăriei numai ca să nu vă pot controla. Par'că nu vă văd eu toată ziua pe sala tribunalului!



D. George Şerban Ciupercă, a rămas paf, cu pălărioara în mînă, şi în cele din urmă, în hazul general, şI-a luat tălpăşiţa. Incidentele de natura celui de maI sus s'au întîmplat multe. Toate au înveninat pe kinderiI despre cari vorbim, şi cînd mai tîrziu guvernanta le-a luat şi caşcavalul din mînă, e natural ca dînşiI numai cuvinte de mulţumiri şi mai ales sentimente de dragoste pentru d. Luca Ionescu, să nu aibă.

Iată deci doi nemulţumiţi la care dacă mai adăugăm şi pe d. Sebastian Theodorescu, ale cărui păţanii cu d. Luca Ionescu le ştie toată lumea, avem într'un grup de cinci, deja trei nemulţumiţi.

A doua cauză a nemulţumirilor e prezenţa cizmarului Nicolau, în comitetul activ al „partidului”(!). Or e ştiut că folosindu-se de acest cizmar, d. Luca Ionescu, a aplicat cea zdravănă palmă liberalilor de pe atunci, numind pe d. Nicolau acum 2 ani în demnitatea de preşedinte al comisiunei interimare, atunci cînd pentru această demnitate erau atîţia şi atîţia aspiranţi - de - mai subţiri ..... Cizmarul, care e liberal şi el, din moşi strămoşi, s'a înfipt în „partid” şi acum caută să stea umăr la umăr cu d-nii Nicolescu, Comşa, Ciupercă, etc., lucru care numai plăcere nu le face acestora din urmă.

Ceia ce nemulţumeşte însă în cel mai mare grad cohorta colectivistă, e totală lipsă de atenţiune de care se bucură "partidul" din partea cetăţenilor, lipsă de atenţiune dăunătoare prin aceia că fondurile s'au sleit deja şi n'are cine să le mai alimenteze.
În adevăr, toţi cei cari la început au fost ademeniţi de făgăduelile şi laudele „şefilor” s'au convins în urmă că scopul înfiinţărei clubului nu e altul decît goana după gheşeftuială. Ceia ce au făcut pe cînd erau la putere, caută acum să reproducă în miniatură. Că e bine că unii cetăţeni au prins de veste din timp, e necontestat; dar nu putem zice că această atitudine poate aduce mulţumiri şi celor din vizuinea din str. Decebal, cari îşi văd opera distrusă înainte de a fi născut.

Cronicar imparţiaI, scriind aceste rînduri n'am făcut decît să redăm în adevărata lumină faptele ce se petrec sub şandramaua colectivistă. Desfidem să fim dezminţiţi chiar prin ''Dobrogea Liberală" care predică încă de la apariţia ei un program de activitate zămislit în mintea copilului al căruI nume e în fruntea gazetei, dar care a rămas doar o iluzie deşeartă cu care se hrăneşte acest minor.
Iată fapte concrete, după cari dacă am deduce ce va urma în viitor, vom vedea că peste puţin vom fi martorii unuI spectacol trist şi urîcios, care va compromite pentru tot-d'a-una prima înjghebare "politică" făcută la Tulcea în numele unuI partid şi în vederea unui scop! Dacă zizania a început de pe acum, ne putem lesne închipui ce va urma în viitor...”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
Citește și: #DobrogeaDigitală: „Cu înţelepciune, cu muncă şi constanţă, lucruri mari se pot face”

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

268
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

668
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

978
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1151
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1199
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1084
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1026
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1247
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1320
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1990
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1546
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1673
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1230
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1310
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1014
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1173
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1181
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1578
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1773
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1647