#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

  • Elevii seminariști se încadrau în marele post al musulmanilor, timp de o lună de zile, perioadă în care se rugau și posteau după regulile tradiționale ale credinței islamice. 
 
În anul 1942 directorul Seminarului Musulman din Medgidia, profesorul Mircea Dragomirescu și subdirectorul de studii musulmane Sadâc H. Bacâ, adresau o cerere generalului Radu Rosetti, care deținea funcția de ministru al Instrucțiunii, Educației, Cultelor și Artelor, pentru aprobarea suspendării cursurilor în perioada Ramadanului.



Postul începuse în 28 septembrie și se încheia la 14 octombrie 1942, cu sărbătoarea de Bairam, care dura trei zile ( 12-14 octombrie 1942).
În postul Ramadanului, orice musulman, inclusiv elevii și profesorii seminarului, țineau post fără a bea și a mânca nimic în timpul zilei, respectând prescripțiile Coranului, care în capitolul „Surei Bacare" spunea:
Oamenii care cred în Dumnezeu, să știe că trebuie să postească o lună de zile. Dacă sunt oameni bonavi sau în călătorie, în timpul postului, mai mult de 18 ore, vor posti după însănătoșire sau după ce s-au întors din călătorie, zilele rămase. Începutul postului va fi când se va arăta luna nouă din calendarul arăbesc. În timpul Rammadanului credincioșii nu vor bea și nu vor mânca cu o oră și jumătate înainte de răsăritul soarelui, până la apusul lui.
În Seminar cu toată strictețea se respectau aceste percepte ale Coranului, lucru destul de greu de realizat datorită vârstei fragede a tinerilor învățăcei, dar care urmau să propovăduiască învățăturile profetului Mahomed.

Programul elevilor era marcat și de cele cinci rugăciuni zilnice, înainte de care se lua abtestul, adică se producea spălarea mâinilor și a picioarelor pentru fiecare elev în parte, accesul la rugăciune fiind interzis dacă nu se respecta acest ceremonial.
 
Într-un internat precum cel al Seminarului musulman din Medgidia practica spălării era destul de dificilă pentru că se realiza la un singur lavoar, care deservea în același timp 10-12 elevi seminariști.
 
Rugăciunile erau:
  • la ora 5 dimineața – Saba nemezi
  • la ora 12 ¼ ziua –Uile nemazi
  • la ora 16 ½ după amiază – Ikindi neamazi
  • la 18 seara – Akșam nemazi
  • la 20 ¼ noaptea – Iatțu nemazi
Ultima masă se servea la orele 3.00 dimineața, pentru că la orele 4.00 se iveau zorile, iar servirea mesei era interzisă. Elevii nu puteau să se odihnească suficient, datorită practicării rugăciunilor și a servirii mesei la ore foarte matinale. Orele de curs, orele de meditație și rugăciunile erau foarte obositoare pentru elevii seminariști. În aceste condiții, fracționarea programului nu  era eficientă pentru activitatea didactică.

Cadrele didactice cu religie islamică aveau de pregătit lecțiile pentru a participa la cursuri, uneori fiind întrerupte de rugăciuni. Personalul auxiliar format în mare parte din femei trebuia să îndeplinească aceleași ritualuri religioase. În special bucătăresele, aveau un program foarte încărcat, de la procurarea alimentelor, la gătirea acestora, rugăciunile de peste zi și servitul mesei pentru credincioși la orele 3 .00 dimineața, putea fi extrem de solicitant și epuizant pentru unele dintre acestea. La aceste sarcini de lucru se adăuga și spălarea veselei și a tacâmurilor, care presupunea alt interval de timp.

Se solicita ministrului Instrucțiunii, suspendarea cursurilor pentru luna respectivă, motivând slaba implicare și slabele rezultate la învățătură ale elevilor seminariști. În perioada postului elevii seminariști făceau practică religioasă în geamiile Dobrogei, unde îndeplineau roluri clericale de muezin, imam, fiind repartizați cu mult timp înainte de către Muftiat.
 
În perioada postului religios elevii seminariști se aflau în practică religioasă, benefică pregătirii lor, în perspectiva ocupării unor posturi religioase în geamiile Dobrogei.

Fiind perioadă grea, de război, în condițiile în care România era angajată în cel De-al Doilea Război Mondial, aprovizionarea internatului cu alimente, destul de dificil de procurat, reprezenta o misiune destul de dificilă pentru administrația seminarului.

În cazul în care materia nu se putea recupera în timpul anului școlar, atunci urmau să se prelungească cursurile cu două săptămâni, la sfârșitul anului școlar, pentru a fi parcursă întreaga materie prevăzută în programa școlară.

Putem conchide prin a spune că activitatea didactică în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia, se desfășura normal, în condiții de război, iar tinerii învățăcei participau la practica religioasă în geamiile dobrogene, pentru a se pregăti și a respecta cuvântul profetului Mahomed, în numele unicei divinități, ALLAH.
 
Bibliografie: ANIC, Fond MCA, dosar 162/1942
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

274
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

798
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

947
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1130
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1326
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1357
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1116
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1747
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1632