Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

  • Grecul Porphyrios s-a născut în orașul Tir (Fenicia romană/Liban) în anul 232, a trăit la Atena și Roma, apoi s-a stabilit în Sicilia, unde, probabil, a murit în anul 304. El a studiat filozofia, fiind un adept al grecului Plotin (sec. III) și adversar al creștinismului. Porphyrios a considerat importante religia și sufletul, promovând ascetismul și abstinența de la hrana animală. Din vasta sa operă s-a păstrat puțin, pierzându-se inclusiv principala sa scriere, „Istoria creștinilor” în 15 cărți. (ed. Gh. Ștefan)
 
„Viața lui Pitagora”
În capitolele 14 și 15, Porphyrios redă cele două traduceri ale numelui Zamolxis, legendarul fondator al religiei traco-geților:
„14. [Pitagora - notă Gh. Ștefan] mai avea și un tânăr alt adolescent, pe care îl dobândise în Tracia numit Zamolxis, deoarece - la naștere – i se aruncase o piele de urs. Tracii numesc  pielea [aceasta – n. G. Ș.] . Îndrăgindu-l, Pitagora l-a învățat să cerceteze fenomenele cerești şi [să se priceapă – n. G. Ș.] la sacrificii și alte ceremonii în cinstea zeilor. Unii spun că el mai este numit Thales, iar barbari îl adoră ca pe Heracles .”



„15. Dionysiphanes afirmă că el a fost sclavul al lui Pitagora, că a căzut în mâinile hoţilor şi care l-au însemnat și a fost tatuat când s-a făcut răscoala împotriva lui Pitagora, care a fugit, și că și-a legat fața din pricina tatuajului. Unii mai spun că numele Zamolxis înseamnă <bărbat străin>. (...).”
Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că într-un alt manuscris al textului numele trac apare sub forma Zamolxis, că Thales  era numele celebrului filozof grec din sec. VI î. H, și că Dionysiphanes era un scriitor necunoscut.
 


„Peștera nimfelor din Odiseea”

În paragraful 28, autorul descrie influența climei și geografiei asupra mărimii corpului uman: „(...) Apoi ținuturile de la miazăzi dau la iveală trupuri mărunte, întrucât – de cele mai multe ori – căldura face [un trup – n. G. Ș.] să slăbească și prin aceasta se usucă. Dimpotrivă, în ținuturile din miazănoapte, trupurile toate sunt mari. Stau mărturie, celții, tracii și sciții Țara lor este plină de umezeală și are pășuni din belșug. (...)”
 


„Despre abstinență”
În capitolele II și IV, scriitorul menționează obiceiul sacrificiilor umane atât în spațiul civilizației grecești, cât și la barbari:
 „56. (...) Phylarchos povestește că toți grecii  făceau sacrificii omenești înainte de a porni împotriva dușmanilor. Și las la o parte pe traci și pe sciți și faptul că atenienii jertfiseră pe fiica lui Erehteu și a Praxitheei. (...)



„21. (...) Sciții își îngroapă de vii [bătrânii – n. G. Ș.] și înjunghie pe ruguri pe aceia pe care răposații i-au îndrăgit mai mult. (...)”
Gh. Ștefan notează că Eretheu și Praxithea au fost eroi (semizei) din mitologia greacă și că autorul menționase într-un paragraf anterior că sacrificiile umane, în legătură cu misterele orientale ale lui Mithra, au luat sfârșit în timpul domniei împăratului roman Hadrian (117-138).
 
Bibliografie
Porphyrii philosophi Platonici Opuscula selecta iterum recognovit Augustus Nauck, Teubner, Leipzig, 1886.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (CXXI. Porphyrios)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.


Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

274
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

798
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

947
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1130
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1326
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1357
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1116
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1747
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1632