Curtea de Apel motivează condamnarea definitivă a lui Dumitru Timofte, primarul din Nicolae Bălcescu!

 
 

• Pe lângă decizia de condamnare, judecătorii instanței de apel i-au aplicat edilului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal - a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

 
 
Dumitru Timofte, primarul din Nicolae Bălcescu, acuzat de fals intelectual și de instigare la fals intelectual, a fost condamnat definitiv, săptămâna trecută, de Curtea de Apel Constanța, la un an și opt luni de închisoare cu suspendare.
 
Decizia este definitivă și a fost luată de judecătorii Damian Marius Mitea și Cătălin Jigău, de la Curtea de Apel Constanța.
 
Pe lângă decizia de condamnare, judecătorii instanței de apel i-au aplicat edilului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal - a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
 
Edilul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanța, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
 

„Impune inculpatului obligaţia de a urma un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Constanta sau la Primăria comunei Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța“, se mai arată în decizia Curții de Apel Constanța.

 
Rămâne de văzut care va fi decizia Prefecturii Constanța în cazul primarului din Nicolae Bălcescu, după comunicarea sentinței penale.
 
În motivarea deciziei, judecătorii Curții de Apel Constanța reține, printre altele, că „faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social crescut, având în vedere că inculpatul a intervenit în activitatea unui alt funcționar public, determinându-l să  falsifice două înscrisuri, profitând de calitatea sa de primar și de autoritatea asupra funcționarilor din subordine“.
 

„Totodată, prin conduita sa a fost alterată voința consiliului local, fiind menționată în procesul verbal al ședinței adoptarea unei hotărâri de consiliul, ceea ce ar fi permis și formalizarea ulterioară a schimbului de terenuri, deși nu exista o hotărâre a consiliului local. Modul în care a acţionat inculpatul arată serioase carenţe în aprecierea valorilor sociale ocrotite de legea penală şi a rolului unui funcţionar public, cu o funcţie de conducere, pe care ar trebui să îl aibă în cadrul unei instituţii publice; fapta inculpatului este în măsură să slăbească încrederea cetăţenilor în instituţiilor statului, să încurajeze comiterea de infracţiuni prin conduite abuzive și să constituie un exemplu negativ pentru funcţionarii cu funcţii de execuţie“, se mai arată în motivarea deciziei.

 
Datele personale ale inculpatului, respectiv: căsătorit, studii superioare, fără antecedente penale, s-au reflectat în aplicarea pedepsei, însă Curtea a ținut seama şi de calitatea în care inculpatul a comis fapta, „conduita procesuală nesinceră, de neasumare a răspunderii pentru fapta comisă“, potrivit motivării.
 

„Conduite de genul celei reţinute în sarcina inculpatului trebuie sancţionate corespunzător, pentru a descuraja conduite abuzive în domeniul public, având în vedere că prin proliferarea acestor fapte se creează condiţiile pentru acţionarea de către funcţionari în mod discreţionar, cu afectarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane şi a modului în care instituţiile publice îşi îndeplinesc rolul specific sectorului în care funcţionează. De asemenea, curtea va ține seama și de principiul neagravării situației în propria cale de atac, conform art. 419 alin. 1 Cod procedură penală, având în vedere că apelul a fost declarat exclusiv de inculpat, ceea ce nu permite aplicarea unui regim sancționator mai sever decât cel stabilit de prima instanță“, au mai explicat magistrații.

 
Astfel, curtea a decis condamnarea edilului la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual și a menținut dispoziția primei instanțe privind condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la fals intelectual.
 
Judecătorii Curții arată că nu consideră oportună aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei.
 
Relativ la amânarea aplicării pedepsei, curtea reţine că nu constituie o condamnare a inculpatului, „fiind evident că reprezintă o sancţionare mai uşoară decât o soluţie de condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, dar o astfel de soluţie de amânarea aplicării pedepsei nu este considerată de curte suficientă pentru îndreptarea inculpatului şi asigurarea prevenţiei generale şi speciale, fiind necesară condamnarea inculpatului pentru infracţiunile comise“.
 
„Condamnarea inculpatului este oportună şi proporţională cu gravitatea faptelor comise“
 

„Condamnarea inculpatului este oportună şi proporţională cu gravitatea faptelor comise în circumstanţele mai sus descrise, ține seama de conduita procesuală a inculpatului, urmăreşte asigurarea echilibrului dintre protecţia societăţii prin menţinerea ordinii de drept, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi menţinerea în comunitate a persoanei care a comis una sau mai multe fapte prevăzute de legea penală, astfel cum se prevede în art. 3 alin. 1 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal“, potrivit motivării.

 
Sursa motivare: rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Silviu Coșa, prefectul județului Constanța, prima reacție după condamnarea lui Dumitru Timofte, primarul din Nicolae Bălcescu