Înalta Curte analizează cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în dosarul judecătorului Nicolae Stanciu

Judecătorii de la Curtea de Apel Galaţi au respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la o excepţie de neconstituţionalitate, în dosarul în care Nicolae Stanciu, judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, şi Vasile Costea, administrator al unei societăţi comerciale, au fost trimişi în judecată de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
 
Decizia nu este definitivă, aceasta fiind atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Primul termen a fost stabilit pentru data de 22 martie. Oricare va fi decizia ÎCCJ, aceasta va fi definitivă.
 
Potrivit procurorilor DNA, „în perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Stanciu Nicolae, în calitate de judecător şi preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, a pretins şi a primit de la inculpatul Costea Vasile mai multe obiecte de mobilier în valoare de 14.815,03 lei. Obiectele respective au fost livrate la locuinţa magistratului în data de 21 decembrie 2012. În schimbul acestor foloase, inculpatul Stanciu Nicolae a promis că îşi va exercita influenţa derivată din calitatea sa de preşedinte al Curţii de Apel Constanţa asupra magistraţilor ce urmau să instrumenteze dosarele care priveau societatea omului de afaceri, în aşa fel încât acesta să obţină soluţii favorabile.
 
Această promisiune s-a concretizat ulterior, în cursul anului 2014, cu ocazia soluţionării unui dosar înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa având ca obiect plângerile formulate de concurenţii societăţii inculpatului Costea Vasile în cadrul unei proceduri de achiziţii publice. Această cauză s-a finalizat cu pronunţarea unei decizii prin care au fost respinse acele plângeri, contractul rămânând atribuit firmei administrate de inculpatul Costea Vasile“, conform DNA.
 
„În declaraţia de avere întocmită la data de 12 iunie 2013, inculpatul Stanciu Nicolae nu a declarat suma de 14.815 lei, reprezentând contravaloarea obiectelor de mobilier. În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătoare a sechestrului în vederea confiscării foloaselor necuvenite reprezentate de obiectele de mobilier“, se mai arată în actul de sesizare a instanţei.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.