Notari publici trimiși în judecată de DNA! Rechizitoriu (DOCUMENT)

 
 

• Conform DNA, Seceleanu Lidia Simona, notar public, este suspectată de luare de mită, fals intelectual, comis în formă simplă și continuată (6 fapte), instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la uz de fals și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comis în formă simplă și continuată (4 fapte).
• Asta în timp ce Cuțaru Eugenia, notar public, este acuzată de instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
• Alte patru persoane fizice sunt acuzate de fals, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, înșelăciune și uz de fals, săvârșite în forma autoratului, a instigării și a complicității.
• Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
 
Judecătorii de la Curtea de Ape București au stabilit primul termen în faza camerei preliminare în dosarul în care procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a doi notari publici (Cuțaru Eugenia și Seceleanu Lidia Simona) dar și a altor nouă persoane (Uşurelu Ancuţa Iuliana, Danilă Florin, Lăutaru Georgel, Georgescu Bogdan, Ion Roman, Gheorghian Nicoleta, Matei Andreea Cristina, Şatalan Marian și Mântoiu Ştefan Alexandru), după cum se arată pe portalul instanțelor de judecată.  
 
Primul termen al cauzei a fost stabilit pentru data d 11 august 2023.
 
Oricare va fi decizia Curții de Apel București, aceasta va putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Conform DNA, Seceleanu Lidia Simona, notar public, este suspectată de luare de mită, fals intelectual, comis în formă simplă și continuată (6 fapte), instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la uz de fals și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, comis în formă simplă și continuată (4 fapte).
 
Asta în timp ce Cuțaru Eugenia, notar public, este acuzată de instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
 
Alte patru persoane fizice sunt acuzate de fals, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, înșelăciune și uz de fals, săvârșite în forma autoratului, a instigării și a complicității.
 
Iar cinci inculpați, persoane fizice, sunt acuzați de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, înșelăciune, tăinuire, fals și uz de fals, săvârșite în forma autoratului, a instigării și a complicității.
 
În rechizitoriul întocmit (document ce poate fi citit integral accesând secțiunea Documente), procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
 
„Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori.
 
După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.
 
Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (notarul public Cuțaru Eugenia și celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză – una dintre ele fiind angajată la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu) ar fi eliberat în mod nelegal peste 20 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile.
 
În același context, inculpata ar mai fi emis și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare-cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane (printre care și o parte din cele cercetate în prezenta cauză) să achiziționeze în baza unor procuri ale căror efecte ar fi încetat de drept ca urmare a decesului titularilor, emise cu mai mult de 15 ani în urmă, terenuri situate în județul Ilfov, a căror valoare depășește 2 milioane de lei, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, evaluate la peste un milion de euro, etc.
 
Anterior trimiterii în judecată a persoanelor menționate mai sus, la data de 26 mai 2023, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat, persoană fizică (de asemenea arestat preventiv în cauză), acesta acceptând încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 5 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, sens în care a fost deja sesizat Tribunalul București.
 
În dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii pentru indisponibilizarea imobilelor ce nu au fost valorificate de inculpați până la data emiterii mandatelor de arestare preventivă, precum și pentru recuperarea prejudiciului produs prin înstrăinarea celorlalte imobile (aproximativ 583.912 euro, 1.128.994 lei și 33.901 USD).
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
 
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Viceprimarul Constanței Ionuț Rusu, reacție oficială cu privire la dosarul de la DNA - „În momentul în care alegi să activezi într-o funcție publică îți asumi ca întreaga ta activitate să stea sub lupa autorităților“
 
Exclusiv!
Oficial! Achitare pentru Decebal Făgădău și Marcela Enache, în dosarul terenurilor din Portul Tomis