Curtea de Apel Constanța a închis definitiv unul dintre procesele deschise de
Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța fostului director
Adrian George Gâmbuțeanu pentru recuperarea unor sume de bani.
Judecătorii
Secției a II-a Civile a Curții au respins ca nefondat apelul declarat de RAJDP împotriva deciziei inițiale a Tribunalului Constanța, care respinsese acțiunea pentru recuperarea banilor ca prescrisă.
Decizia Curții de Apel a fost pronunțată în dosarul
8390/118/2021*, în care suma cerută de RAJDP de la fostul director se ridica la
26.588.256 de lei, echivalând cu
peste 5,34 de milioane de euro, la cursul actual.
Banii reprezentau „prejudiciu cauzat reclamantei (RADJP Constanța) prin plata nelegală pentru
servicii neprestate reprezentând
montare solarii“.
Iată
minuta Hotărârii 40/2024 a Curții de Apel:
„Respinge apelul ca nefondat. Definitivă“
La Curtea de Apel, cazul s-a aflat în atenția completului format din
magistrații Cristina Belecciu și Iuliana Tudoran.
Curtea a menținut astfel prima decizie a
Tribunalului, care a admis
excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție ridicată în proces de
Adrian Gâmbuțeanu, prin avocații săi.
Tribunalul a respins astfel acțiunea pentru recuperarea banilor ca fiind
prescrisă, adică introdusă la instanță
după depășirea termenului stabilit de lege pentru astfel de situații.
La Tribunal, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat de
magistratul Melentina Nicoleta Mirică.
Ce au stabilit judecătorii
În motivarea hotărârii
Tribunalului, menținută acum de
Curtea de Apel, judecătorii au arătat, printre altele, că „prescripţia dreptului la acţiune în recuperarea prejudiciului nu începe de la data când s-a produs paguba sau de la data stabilirii prejudiciului în anul 2014 sau 31.05.2017 – data pronunţării Deciziei Curţii de Apel în dosarul civil nr. ###/118/2015 ce avut ca obiect verificarea legalităţii Deciziei Curţii de Conturi nr. 71/12.08.2014, ci de la data la care cel păgubit a cunoscut sau trebuia să cunoască naşterea dreptului la acţiune. În doctrină s-a arătat că «stabilirea momentului obiectiv de la care începe să curgă prescripţia se întemeiază şi pe ideea culpei prezumate a victimei de a nu fi depus toate diligenţele necesare pentru descoperirea pagubei şi a celui chemat să răspundă de ea»“.
În continuare, „concluzionând asupra celor expuse anterior, instanţa apreciază că prescripţia începe să curgă în perioada #########, în condiţiile în care faptele imputate pârâtului, respectiv plăţile nelegale se situează înăuntrul acestei perioade, astfel că
cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 10.11.2021,
după împlinirea termenului de prescripţie extinctivă
de 3 ani“.
Totodată, „verificând şi incidenţa cauzei de suspendare a curgerii termenului prescripţiei reglementată de art. 14 alin. 1 din Decretul 167/1958, respectiv art.2534 alin.1 şi alin.2 Cod Civil, Tribunalul reţine că la data de 15.09.2015, pârâtul a fost revocat din funcţia de
Director General, reclamanta având la dispoziţie încă şase luni, fără ca termenul de prescripție să se împlinească, astfel că termenul s-ar fi împlini cel mai târziu la 15.03.2016“.
„Cum cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului la data de10.11.2021, instanța concluzionează că a fost formulată după împlinirea termenului de prescripție“, au conchis magistrații în acest dosar.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței
www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
Adrian Gâmbuțeanu, fostul șef al RAJDP Constanța, achitat!
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: