Surse DNA Constanța l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, persoană fizică, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
 
Cel în cauză este, potrivit unor surse, Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale, în decembrie 2019.
 
De altfel, pe rolul Secţiei I Penală de la Tribunalul București a fost înregistrat dosarul 34873/3/2022, cauză în care Cumpănaşu Alexandru are calitatea de inculpat.

 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
 

În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an). Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.

 

Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
 
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
 
Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal.
 

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Menționăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

Potrivit info-sud-est.ro, Alexandru Cumpănașu a devenit clientul VIP al Ministerului Dezvoltării pe vremea când Liviu Dragnea conducea această instituție. 

„Un ONG fondat de candidatul la președinție a obținut acces preferențial la fondurile europene alocate de minister pentru eliminarea corupției din administrația publică. Au apărut însă problemele, țeava cu bani s-a înfundat și Cumpănașu a început lupta cu legea care guvernează alocarea banilor europeni“, conform info-sud-est.ro.

Tot potrivit info-sud-est.ro, „Alexandru Cumpănașu a negat, în momentul în care a fost inculpat de DNA (2019), că a prezentat documente false în momentul angajării la SNSPA și spunea că îl va da în judecată pe rectorul Remus Pricopie, pentru că i-a ”afectat imaginea”, după ce instituția a anunțat că va lua măsuri în urma unor verificări suplimentare“.

Facem precizarea că am încercat să obținem un punct de vedere de la Alexandru Cumpănașu, însă demersul nostru nu a fost posibil.  

În cazul în care Alexandru Cumpănașu va dori totuşi să transmită un punct de vedere cu privire la dosar, acesta va fi publicat în cel mai scurt timp.    

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.