29 Nov, 2008 01:15
3595
„Aici e puşcărie?
Afară e!", circulă vorba printre deţinuţi
„Dacă nu taci, «te
contopesc»!", i-au spus „bătrânii" din „camera de pedepse mari". Şi tânărul
căruia i-au cam pierit aerele de puşlama de Basarabi de când a „căzut" în lumea
celor de după gratii a învăţat să nu mai sufle pentru a nu-i deranja pe cei mai
bazaţi din Penitenciarul Poarta Albă.
Le-a învăţat
tabieturile şi a „băgat la cap" că nu-i bine să se bage în belele. „La câte am
văzut în patru ani de când sunt închis, nu-mi trebuie să mă bag în scandal", îl
acompaniază colegul din cea mai „amărâtă cameră". De vreo trei săptămâni, de
când au fost transferaţi în secţia exterioară Valu lui Traian, cei doi colegi
de celulă încearcă să-şi intre în mână şi să se deprindă cu noile reguli.
„Ăştia de aici sunt mai zurlii", spune Mihai. E şi normal. Timp de trei ani,
s-a învârtit printre mai-marii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Poarta Albă.
„Traficanţi de droguri, criminali... îşi enumeră tânărul de 23 de ani foştii
colegi. Vorbeşte despre condamnaţii care au scăpat ieftin, cu o pedeapsă de 25
de ani, cunoscuţi printre deţinuţi prin replica „De când sunt eu aici, ăla a
mai venit de zece ori".
„Dintr-o prostie..."
„Am ajuns aici
dintr-o prostie". Aşa începe povestea tuturor celor care se izbăvesc „la
răcoare". Mihai a făcut o primă prostie" de a-şi înjunghia o rudă. „Am fost
beat. M-au băgat aici pentru tentativă de omor. Erau certuri mai vechi, şi
într-o seară nu am mai suportat", se justifică deţinutul. Aici a învăţat să
preţuiască viaţa. Nu a vrut să ucidă. Nu a fost premeditat. Nu are sânge rece.
Dar a comis o greşeală şi, acum, regretă. „Eu chiar le-am spus judecătorilor că
aş fi meritat mai mult. La început nu vroia să mă vadă nimeni. Mama zicea că
sunt un criminal", continuă. La Poarta Albă, în trei ani, a învăţat să
preţuiască viaţa. Ce se va întâmpla cu el după ce va ieşi „afară" nici el nu
ştie sigur. Cert este că nu vrea să se mai întoarcă aici. Aici, unde, aşa cum
spune el, „o zi trece extrem de greu, dar două luni...".
„Nu mai am prietenă.
S-a măritat"
În perioada de
detenţie nu a avut parte doar de momente grele. După gratii, sistemul i-a
acordat o şansă să se cultive, să devină băiat de băiat, dar cu carte. Are 23
de ani şi anul acesta a trecut în clasa a II-a. „Sunt mulţi care nu ştie să
facă nici măcar «a»", şi conturează pe masă prima literă a alfabetului pe care
l-a învăţat, tot după gratii. Mai face unele greşeli, dar e de înţeles. „Afară,
nu era că nu vroiam să nu studiez. Dar mă întreţin de la 14 ani. Nu cred că o
să mai continui şcoala după ce ies de aici. Mi-e ruşine. Cum să continui...".
Se va întoarce, probabil, la viaţa din Basarabi, la anturajul de dinainte de
detenţie. Dar promite să nu mai comită aceeaşi faptă „din prostie". „Nu, nu-mi
mai trebuie", spune sigur pe el. „Nu mai am prietenă. S-a măritat, are şi un
copil. Fratele meu face puşcărie de mic copil pentru furturi din buzunare. Mai
am trei surori, dar n-au probleme. Barem ele să fie cuminţi", povesteşte
Mihai.
„Pe de o parte, mă
bucur că am ajuns aici"
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: