11 Apr, 2009 02:34
94423
„Am tatuat vreo
şase băieţi din lotul naţional de atletism şi o fată. De fiecare dată când se
află în cantonament în Constanţa, vin la mine, la salon"
Arta tatuajului îşi
are originea în cele mai vechi timpuri. Denumirea desenului ce-ţi rămâne pe
trup ca o urmă a timpului, a evenimentelor prin care trece cineva în viaţă sau
ca un mod de exprimare a trăirilor provine de la cuvântul tatau, folosit în
Polinezia pentru a descrie o rană deschisă.
Pe bucata de piele
imprimată, tatuajul va fi veşnic tânăr, în ciuda trecerii anilor.
Privit în zilele
noastre nu ca un ritual, aşa cum a fost menit, ci ca un mod de a-ţi arăta
curajul şi de a fi în pas cu moda, „virusul" tatuajului atinge din ce în ce mai
multă lume, iar „secta" strânge din ce în ce mai mulţi adepţi. De la modă la
fiţe sau la o simplă exprimare a talentului, tatuajul a devenit un moft. Sau
poate doar o stare de spirit. Gabriel Paraschiv este unul dintre artiştii
tatuatori pe care îi are Constanţa. Şi-a început cariera în urmă cu mulţi ani
şi vorbeşte cu aceeaşi pasiune despre felul în care îşi imprimă inspiraţia pe
epidermă. Pentru că nu vede tatuatul ca pe o meserie, ci ca pe modul cel mai
frumos şi cel mai longeviv de a-şi expune
arta. „Am desenat mereu, de mic desenez. La tatuaje am ajuns în 1998.
Atunci am făcut
primul tatuaj. Făceam modele pentru un prieten care tatua. Dar el a plecat din
oraş şi mi-au făcut băieţii un aparat improvizat, bineînţeles, şi m-am apucat
de treabă. La început a fost un joc", povesteşte Gabriel.
Artă şi prejudecată
Acum are propriul
său salon, Blue Shark Tattoo Studio, şi mii de desene „pictate" cu acul pe
pielea celor care i-au trecut pragul. Dar îşi aminteşte începuturile: „Să pui
pentru prima dată aparatul pe pielea cuiva este ciudat. Tremuram tot, îţi dai
seama. Am făcut un tatuaj simplu în câteva ore, mi-a luat foarte mult timp. Pe
vremea aia era altceva, nu aveam atât de multe cunoştinţe, nu aveam atât de
multe cataloage sau tehnică, aşa cum avem acum. Şi era mai costisitor. Făceam
după reviste. Dacă îţi plăcea, hai... desenam după revistă şi gata. Nu erau
atât de proporţional. Aşa am început să lucrez. Tot timpul am improvizat.
Primul aparat profesional mi l-am luat de la un tip care avea un salon numit
Metamorfoza". Aşa a început totul. Nu neagă, în România încă există prejudecăţi
legate de tatuaje, desenele atrag priviri, uneori şi critici, însă de ceva
vreme lumea s-a obişnuit, iar numărul clienţilor creşte. La început, tinerii se
tatuau din teribilism. Apoi a devenit o modă, iar modelele în vogă erau foarte
cerute. „La început, multă lume îşi făcea tribale. Sunt şi cele mai simple de
făcut. Mai nou, atât afară, dar şi la noi, dar numai de vreo şase luni, au
început să ceară modele realiste. Asta tot datorită artiştilor, care propun
clientului modele mai complexe. Un prieten de-al meu, mecanic de automobile, a
venit să mă roage să-i bat un piston şi mi-a arătat desenul, care nu mi-a plăcut. I-am propus să căutăm pe net
poza unui motor secţionat şi să-i fac aşa tatuajul. Normal că a ieşit super şi
nici el nu se aştepta la aşa ceva. Contează mult dacă îţi iese bine lucrarea
pentru că multă lumea întreabă unde l-ai făcut, la cine şi este ca o carte de
vizită. Degeaba dau o carte de vizită, dacă nu arăt ce pot", povesteşte Gabriel
Paraschiv.
„Am tatuat prin tot
Costineştiul"
A lucrat în
străinătate şi aşa a învăţat că tatuajul este o artă în adevăratul sens al
cuvântului, care necesită foarte multă muncă: „Prima dată am plecat în 2003.
Făceam tatuaje pe plajă, în Costineşti. Am lucrat vreo şase veri acolo. Făceam
pictură pe corp, dar la cererea clientului făceam şi tatuaje permanente, chiar
dacă nu aveam voie să facem aşa ceva acolo. Făceam la cameră. Cred că am tatuat
prin tot Costineştiul, în toate vilele care erau atunci. În 2003 m-a sunat o
mătuşă care avea o rudă care lucra mecanic în Cipru. Tipul îşi lăsase plete,
îşi luase motor şi îşi făcuse tatuaje. În salonul respectiv, din Larnaca, a
fost întrebat dacă nu ştie un tatuator în România şi aşa s-a ajuns la mine.
Le-am trimis nişte modele, mai mult tribale, şi le-au plăcut. Prima dată am
stat numai două săptămâni, pentru că atunci îţi trebuia viză pentru Cipru. În
următoarea vară m-am dus din nou acolo, dar am lucrat cu un alt tip, care avea
vreo trei, patru saloane în tot Ciprul. În 2005 a fost o schimbare radicală şi
am tatuat foarte mult, am învăţat de la un artist internaţional din Ungaria. În
patru luni am învăţat foarte multe. Acolo veneau mulţi artişti, din toate
ţările. Am văzut mulţi artişti, stiluri diferite şi am învăţat foarte multe de
la ei".
Fetele, mai
curajoase
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*:
11 Aug, 2011 23:28
salut Kedy misto realizari vreau sa imi fac si eu un tatuaj si as vrea sa vad un catalog de-al tau tine-o tot asa
29 Jun, 2011 22:02
Buna...mai interesa si pe mn un tatuaj....Faci si la copii...sau doar la cei peste 18 ani?...pt ca eu as vrea o marihuana pe spate sau pe gat.... id meu : mada_madalinuk
26 Jul, 2010 17:19
sarutmina am mai fost la dumneavostra la salonu de tatuaje in spate la tomis in fiecare an vin sami fac cite ceva dar anu acesta nuvam mai gasit acolo vam cautat pa strada suceava dar nuvam gasim mias dori sami fac pa ambi omoplati niste aripi si numele meu am poza dar nuva gasesc as dori sa vorbesc cu dumneavostra imi puteti da un nr de telefon sau aidiu dumneavostra
02 Jun, 2010 20:37
stii sa scoti tauaje k m-ar interesa sa sterg unul..astept un raspuns.mersi
01 Apr, 2010 17:20
salutare te dedici sa faci si diseni sau doar le copi imaginile mar interesa si pe mine 3stelute prima si a treia cu intiale si a 2 cu o inimioara in interior daca vrei sa ma ajuti intra pe id meu rafaelboss22.mss
04 Mar, 2010 13:49
ferumoase realizari !!! artistic ce sa mai zic ...............stima
23 Feb, 2010 11:30
buna gabi!tatuezi cumva si sprancene?
29 Apr, 2009 15:18
felicitari pentru articol :D