Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea scriitorului Emanoil Bucuţa, „un mare militant neguvernamental“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


Pe 27 iunie 1887, la Bolintin-Deal (Giurgiu) se năştea Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi bibliograf român, membru corespondent al Academiei Române (1941), al cărui amplu articol despre presa dobrogeană îl puteţi parcurge în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (pag. 735 în cartea „Dobrogea - cincizeci de ani de vieaţă românească”).



Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie (1911), specializarea limba şi literatura germană, la Universitatea din Bucureşti, Emanoil Bucuţa a fost preocupat de cercetări de etnografie şi folclor, de istorie literară, şi a scris poezie şi romane poetice. Este fondatorul şi directorul revistei de epocă „Boabe de grâu” între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă.

A scris: „Florile inimei: miniaturi, oglinzi, cântece de leagăn”, Editura „Cartea Românească", 1920, „Românii dintre Vidin şi Timoc”, Editura „Cartea Românească“, 1923, „Fuga lui Şefki“, 1927, „Biblioteca satului”, Fundaţia culturală regală „Principele Carol“, 1936, „Capra neagră”, „Editura casei şcoalelor şi a culturii poporului“, Bucureşti 1938, reeditare la Editura Dacia, 1977, „Pietre de vad”, trei volume, „Editura casei şcoalelor şi a culturii poporului“, Bucureşti, 1937, 1941, 1943.

Într-un articol semnat de C. Stănescu, în urmă cu 14 ani, în revista „Cultura“ a Fundaţiei Culturale Augustin Buzura, prezentând cuprinsul publicaţiei independente „aud”, autorul ni-l dezvăluie pe Emanoil Bucuţa şi din alte ipostaze: „«Militant neguvernamental» în numeroase,  variate şi insolite forme: militant împotriva consumului de alcool, e preşedintele Cercului tineretului antialcoolic pentru care scrie idila în versuri «Ciobanul», după care redactează, din 1910, revista «Antialcoolicul», e membru activ în secţia culturală a Institutului social Român şi discipol al lui D. Gusti, membru activ al Societăţii Române de Geografie şi al asociaţiei «Hanul Drumeţilor», bun orator, conferenţiază la Universitatea liberă a „Ideii europene“, devine membru al societăţii Etnografice Române, tehnician cultural şi specialist al cărţii, este numit director la Fundaţia Culturală Regală, scoate colecţia «Cartea satului», susţine navigaţia şi mişcarea sportivă, devine membru al Ligii Navale Române şi este ales delegat în comitetul de conducere al Uniunii Federaţiilor sportive din România, neobosit activist, este membru într-un Comitet al muncii de folos obştesc, e declarat membru fondator al «Asociaţiei pentru literatură româna şi cultură poporului român din Transilvania» (AaTRA), inaugurează, pe 15 august 1944, căminul cultural din Dăişoara (Braşov), e proclamat membru în C.C. al Asociaţiei «Les amis de la France» şi, pe 1 iulie 1945, revine ca director al publicaţiilor la Fundaţia Culturală Regală Mihai I - ultima funcţie pe care o ocupă acest mare militant neguvernamental, un viu exemplu pentru activiştii de azi în numeroasele ONG-uri din toată ţară. Studiul publicat în revista «Aud» este semnat de doi eminenţi specialişti, Gelu Brâncoveanu şi Emil Păunescu, fiind un fragment dintr-o monografie în curs de pregătire”.
Emanoil Bucuţa a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1946, la Bucureşti.

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Jan 2018 1142