Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Mari compozitori dobrogeni. 129 de ani de la nașterea lui Ioan D. Chirescu

Ioan D. Chirescu se naşte la 5(18) ianuarie 1889, la Cernavodă, în familia preotului şi învăţătorului Dimitrie Chirescu, cărturarul care a luptat pentru răspândirea slovei româneşti în sânul populaţiei dobrogene, ajungând inspector al şcolilor de pe malul drept al Dunării.

Şcoala primară o urmează la Cernavodă. Se înscrie apoi la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti şi după doi ani trece la Seminarul Central. În 1910, luându-şi diploma de absolvire a seminarului, se înscrie la Facultatea de Teologie. Concomitent, urmează Conservatorul (1910-1914), unde îşi continuă pregătirea muzicală începută cu profesorii Dimitrie Teodorescu şi I. Popescu-Pasărea. I-a avut ca profesori pe Alfonso Castaldi (contrapunct) și pe Dumitru Georgescu-Kiriac (teorie și solfegiu). În 1922 a fost admis în Schola Cantorum (Paris), unde a studiat cu Guy de Lioncourt (contrapunct) și Vincent d'Indy (compoziție, orchestrație și dirijat) și al cărei absolvent a devenit în 1927. De asemenea, a urmat Facultatea de Teologie din cadrul Universității din București.

Fiind student, în timpul vacanţelor a păstrat legătura cu viaţa muzicală din oraşul său natal, făcând parte din ansamblul coral înfiinţat la Cernavodă în 1907.
În perioada 1914-1916, Ioan D. Chirescu suplineşte, la Conservator, catedra de teorie şi solfegii a maestrului său Dimitrie G. Kiriac.
La intrarea României în război, Ioan Chirescu pleacă pe front. Într-un sat din Moldova, în faţa Muncelului, după bătălia de la Mărăşeşti, compune una din cele mai populare creaţii ale sale, Mama, pe versurile învăţătorului Gh. Roiban, tipărită într-o foaie pentru front sub titlul „În repaus".
După război, pentru scurt timp, suplineşte la Conservatorul din Iaşi catedra de teorie şi solfegii a profesoarei Sofia Teodoreanu, apoi, timp de patru ani îl găsim profesor la Fălticeni, unde, ca dirijor al corului interşcolar organizat de el, obţine numeroase succese şi premiul I la Concursul organizat de „Tinerimea română“ pe întreaga ţară.

Se transferă la Liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti, în locul compozitorului Ionel Brătianu, decedat.
Pentru completarea studiilor, pleacă în 1922 la Paris, ca dirijor al corului Capelei române şi se înscrie la Schola Cantorum. Împreună cu membrii corului şi cu concursul prietenilor români din Paris, printre care se numărau Th. Rogalski, Constantin Bobescu, Mihail Vulpescu, Constantin Stroescu şi alţii, înfiinţează asociaţia corală „Hora", cu care dă numeroase concerte de muzică corală românească, mult apreciate de publicul parizian.

În 1928, Chirescu ocupă prin concurs catedra lui D. Kiriac de teorie şi solfegii de la Conservator şi preia şi conducerea asociaţiei corale Carmen.
Pentru meritele sale, i s-au acordat titlurile de „Laureat al Premiului de Stat” şi „Artist al Poporului”.
În 1962 se retrage din activitatea profesorală.
În bogata sa activitate creatoare se includ lucrări pentru ansambluri corale, cântece pentru copii, şcolari şi tineret, piese instrumentale etc.

Cântecele sale de masă, dintre care „Măreţ pământ al patriei iubite”, „Cântecul partizanilor păcii”, „Sub al păcii stindard”, „Dobrogea de aur” etc. sunt expresia directă a unei forţe mobilizatoare, iar opera lui e străbătută de puterea de viaţă. 
Este autorul a peste patru sute de piese corale, multe dintre ele având ca sursă de inspirație folclorul muzical românesc. Lucrările lui Chirescu urmăresc cel puțin trei direcții: piese didactice (aranjate pentru voci de copii), creații religioase (dintre care o parte se înscriu în genul motetului și în cel al misei) și coruri propagandistice (scrise după instalarea regimului comunist în România). Muzicologul Viorel Cosma consideră accesibilitatea, cantabilitatea și simplitatea scriiturii polifonice trei atuuri care au îngăduit ca opera compozitorului să se bucure de un mare succes la public.

Sursa text: Constanţa Călinescu, „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească” Constanţ; [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969 p. 57-58.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Surorile Florica și Marcela Cordescu, gemene și în creație plastică

10 May 2019 1972

#citeşteDobrogea In Memoriam Georgeta Mărtoiu, teatrolog. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

03 May 2019 721

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

27 Apr 2019 1027

#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

23 Apr 2019 695

#citeşteDobrogea In Memoriam Grigore Sălceanu, la 118 ani de la naştere. Distincţia profesorului mircist, cu notorietate între dobrogeni

23 Apr 2019 747

#citeşteDobrogea 180 de ani de la naşterea celui care a dat identitate Dobrogei. „Domnilor, iată Domnitorul vostru Carol I!“

20 Apr 2019 859

#citeşteDobrogea In Memoriam Enache Puiu, la 91 de ani de la naştere

18 Apr 2019 930

#citeşteDobrogea In Memoriam Nicolae Tonitza, la 133 de ani de la naşterea pictorului „tristeţilor luxuriant colorate“

13 Apr 2019 704

#citeşteDobrogea 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“

08 Apr 2019 692

#citeșteDobrogea George Sarry, de astăzi în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța. Unul dintre cele mai valoroase memoriale din istoria literaturii de detenţie

02 Apr 2019 1119

#citeșteDobrogea 87 de ani de la nașterea artistului dobrogean Ion Nicodim

26 Mar 2019 713

#citeşteDobrogea Prof. ing. Claudia Niţu, director al Liceului Energetic Constanţa, despre „Garabet Kumbetlian - Omul“

25 Mar 2019 1111

#citeșteDobrogea Destine de savanți dobrogeni. Cristache V. Oprea, de la ajutor de chelner la docent în științe agronomice

23 Mar 2019 703

#citeșteDobrogea In Memoriam Traian Coșovei, la 98 de ani de la naștere. „Dobrogea de aur“ - omagiu ținutului natal (galerie foto)

23 Mar 2019 920

#citeșteDobrogea In Memoriam Valeriu Cuşner, la 82 de ani de la naştere

22 Mar 2019 628