Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Mari compozitori dobrogeni. 129 de ani de la nașterea lui Ioan D. Chirescu

Ioan D. Chirescu se naşte la 5(18) ianuarie 1889, la Cernavodă, în familia preotului şi învăţătorului Dimitrie Chirescu, cărturarul care a luptat pentru răspândirea slovei româneşti în sânul populaţiei dobrogene, ajungând inspector al şcolilor de pe malul drept al Dunării.

Şcoala primară o urmează la Cernavodă. Se înscrie apoi la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti şi după doi ani trece la Seminarul Central. În 1910, luându-şi diploma de absolvire a seminarului, se înscrie la Facultatea de Teologie. Concomitent, urmează Conservatorul (1910-1914), unde îşi continuă pregătirea muzicală începută cu profesorii Dimitrie Teodorescu şi I. Popescu-Pasărea. I-a avut ca profesori pe Alfonso Castaldi (contrapunct) și pe Dumitru Georgescu-Kiriac (teorie și solfegiu). În 1922 a fost admis în Schola Cantorum (Paris), unde a studiat cu Guy de Lioncourt (contrapunct) și Vincent d'Indy (compoziție, orchestrație și dirijat) și al cărei absolvent a devenit în 1927. De asemenea, a urmat Facultatea de Teologie din cadrul Universității din București.

Fiind student, în timpul vacanţelor a păstrat legătura cu viaţa muzicală din oraşul său natal, făcând parte din ansamblul coral înfiinţat la Cernavodă în 1907.
În perioada 1914-1916, Ioan D. Chirescu suplineşte, la Conservator, catedra de teorie şi solfegii a maestrului său Dimitrie G. Kiriac.
La intrarea României în război, Ioan Chirescu pleacă pe front. Într-un sat din Moldova, în faţa Muncelului, după bătălia de la Mărăşeşti, compune una din cele mai populare creaţii ale sale, Mama, pe versurile învăţătorului Gh. Roiban, tipărită într-o foaie pentru front sub titlul „În repaus".
După război, pentru scurt timp, suplineşte la Conservatorul din Iaşi catedra de teorie şi solfegii a profesoarei Sofia Teodoreanu, apoi, timp de patru ani îl găsim profesor la Fălticeni, unde, ca dirijor al corului interşcolar organizat de el, obţine numeroase succese şi premiul I la Concursul organizat de „Tinerimea română“ pe întreaga ţară.

Se transferă la Liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti, în locul compozitorului Ionel Brătianu, decedat.
Pentru completarea studiilor, pleacă în 1922 la Paris, ca dirijor al corului Capelei române şi se înscrie la Schola Cantorum. Împreună cu membrii corului şi cu concursul prietenilor români din Paris, printre care se numărau Th. Rogalski, Constantin Bobescu, Mihail Vulpescu, Constantin Stroescu şi alţii, înfiinţează asociaţia corală „Hora", cu care dă numeroase concerte de muzică corală românească, mult apreciate de publicul parizian.

În 1928, Chirescu ocupă prin concurs catedra lui D. Kiriac de teorie şi solfegii de la Conservator şi preia şi conducerea asociaţiei corale Carmen.
Pentru meritele sale, i s-au acordat titlurile de „Laureat al Premiului de Stat” şi „Artist al Poporului”.
În 1962 se retrage din activitatea profesorală.
În bogata sa activitate creatoare se includ lucrări pentru ansambluri corale, cântece pentru copii, şcolari şi tineret, piese instrumentale etc.


Cântecele sale de masă, dintre care „Măreţ pământ al patriei iubite”, „Cântecul partizanilor păcii”, „Sub al păcii stindard”, „Dobrogea de aur” etc. sunt expresia directă a unei forţe mobilizatoare, iar opera lui e străbătută de puterea de viaţă. 
Este autorul a peste patru sute de piese corale, multe dintre ele având ca sursă de inspirație folclorul muzical românesc. Lucrările lui Chirescu urmăresc cel puțin trei direcții: piese didactice (aranjate pentru voci de copii), creații religioase (dintre care o parte se înscriu în genul motetului și în cel al misei) și coruri propagandistice (scrise după instalarea regimului comunist în România). Muzicologul Viorel Cosma consideră accesibilitatea, cantabilitatea și simplitatea scriiturii polifonice trei atuuri care au îngăduit ca opera compozitorului să se bucure de un mare succes la public.

Sursa text: Constanţa Călinescu, „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească” Constanţ; [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969 p. 57-58.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Salut, Sighet! Supraviețuitorii lotului Vișovan

03 Sep 2020 1397

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932) Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

02 Jun 2020 2763

#DobrogeaDigitală Două decenii fără Adrian Rădulescu. O viață dedicată cetății

05 May 2020 2849

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Marta Trancu Rainer, prima femeie chirurg din România și medic obstetrician de seamă

29 Apr 2020 2400

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Şapte decenii dedicate spiritualităţii româneşti. La doar 11 ani, Arşag Bogosian scria prima odă

06 Mar 2020 12445

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu „Niște ratați ambițioși” - Horia Stamatu, între lirism și Legiune

03 Mar 2020 1782

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu Cu Arghezi, despre fiul său risipitor, „fructul unui păcat al tinereții”

08 Feb 2020 2949

Personalităţi marcante ale culturii dobrogene, decorate cu ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler

17 Jan 2020 2998

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Glorie eroilor neamului! Mihail Cerchez, generalul „foarte ambiţios în suflet“

15 Jan 2020 1447

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

08 Jan 2020 1281

#citeşteDobrogea Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

11 Dec 2019 4981

Rubrică dedicată personalităţilor dobrogene, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța. Să cunoaştem oamenii remarcabili ai Dobrogei! (galerie foto)

06 Dec 2019 1786

#sărbătoreşteDobrogea141 Dionisie cel Smerit - Detalii inedite și mărturii de epocă despre creatorul cronologiei creștine Anno Domini

20 Nov 2019 1851

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Curajul de a fi urmaşul celui mai demn ziarist dobrogean - Constantin Sarry. Mesajele jurnaliştilor constănţeni

18 Nov 2019 1906

#citeșteDobrogea Surorile Florica și Marcela Cordescu, gemene și în creație plastică

10 May 2019 2969