Ali Ibraim
23 Oct, 2018 18:37
Ași ruga autorul să precizeze sursa „studiilor tridimensionale” și apoi să facă afirmații publice cum că „Valu lui Traian era cea mai mare localitate cu populație musulman din județul Constanța”.
Ei bine, Val lui Traian a fost un cătun cu un rând de case de o parte și de alta a drumului ce lega Constanța de estul Dobrogei.
Popularea semnificativă cătunului Valul lui Traian a luat amploare pe vremea lui Ghe. Gheorghiu Dej și a continuat perpetuu cu nevoia de „modernism” a țăranului, care și-a abandonat satul natal mutându-se cât mai aproape de municipii sau în cazul nostru, de orașul reședință de județ.
Pentru mai multă credibilitate, vă enumer doar câteva cătune populate de turci și tătari ce în negura timpului au fost abandonate definitiv, sau în proporție covârșitoare de aceste etnii: Curcani, Pelinu, Tătaru, Periș, Măgura, Făurei, Ion Corvin, Rariștea, Tudor Vladimirescu, Dobromir de Vale și de Deal, e.t.c.
De departe, cătunul Fântâna Mare (Bașpînar), a fost „capitala” turcilor din România.., în acest sens și nu numai, vă propun să mai scormoniți în acele „studii” și cu siguranță veți găsi perioade când părinții din Cobadin și nu numai își trimiteau copii la școală (clasele 5-8), în cătunul mai sus menționat.
Sper să reveniți cu un articol prin care să informați corect cititorii.., a, eram să uit: comunitatea tătară a preluat tradiția și cultura de la comunitatea turcă și nu invers.., Tot ce ține de tradiția tătărească se rezumă la carnea macerată sub șeaua calului, concursul de călărit, de tras cu arcul și luptele tătărești.
În acest sens, dacă veți găsi un preparat culinară pur tătăresc (fără iz de manea – a se citi „ciordit” din folclorul turcesc).., contactați-mă și vă voi pune la dispoziție rețeta preparatelor autentice.., remanelizate în timp de tătarii dobrogeni, cum ar fi: șuberek, geantâk, kobete, tatar așî, etc.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*:
23 Oct, 2018 18:37
Ași ruga autorul să precizeze sursa „studiilor tridimensionale” și apoi să facă afirmații publice cum că „Valu lui Traian era cea mai mare localitate cu populație musulman din județul Constanța”. Ei bine, Val lui Traian a fost un cătun cu un rând de case de o parte și de alta a drumului ce lega Constanța de estul Dobrogei. Popularea semnificativă cătunului Valul lui Traian a luat amploare pe vremea lui Ghe. Gheorghiu Dej și a continuat perpetuu cu nevoia de „modernism” a țăranului, care și-a abandonat satul natal mutându-se cât mai aproape de municipii sau în cazul nostru, de orașul reședință de județ. Pentru mai multă credibilitate, vă enumer doar câteva cătune populate de turci și tătari ce în negura timpului au fost abandonate definitiv, sau în proporție covârșitoare de aceste etnii: Curcani, Pelinu, Tătaru, Periș, Măgura, Făurei, Ion Corvin, Rariștea, Tudor Vladimirescu, Dobromir de Vale și de Deal, e.t.c. De departe, cătunul Fântâna Mare (Bașpînar), a fost „capitala” turcilor din România.., în acest sens și nu numai, vă propun să mai scormoniți în acele „studii” și cu siguranță veți găsi perioade când părinții din Cobadin și nu numai își trimiteau copii la școală (clasele 5-8), în cătunul mai sus menționat. Sper să reveniți cu un articol prin care să informați corect cititorii.., a, eram să uit: comunitatea tătară a preluat tradiția și cultura de la comunitatea turcă și nu invers.., Tot ce ține de tradiția tătărească se rezumă la carnea macerată sub șeaua calului, concursul de călărit, de tras cu arcul și luptele tătărești. În acest sens, dacă veți găsi un preparat culinară pur tătăresc (fără iz de manea – a se citi „ciordit” din folclorul turcesc).., contactați-mă și vă voi pune la dispoziție rețeta preparatelor autentice.., remanelizate în timp de tătarii dobrogeni, cum ar fi: șuberek, geantâk, kobete, tatar așî, etc.