Sfântul Ioan de Kronstadt despre prostia şi otrava mortală a păcatului

Căderea în păcat şi urmările ei. Diavolul - pricinuitorul păcatului. Însemnătatea Jertfei de pe Golgota şi a Tainei Împărtăşaniei în lucrarea proniatoare a mântuirii oamenilor

"În orice om, chiar dacă este înţelept, se află şi multă prostie, şi uneori prostie dezgustătoare. Păzeşte-te în fiecare clipă, omule, de prostia ta. Această preamare prostie este păcatul: de la el vine toata vătămarea. Căderea primilor oameni şi a întregului neam omenesc a fost adâncă, largă, pierzătoare şi înfricoşătoare prin urmările sale - prin pierderea acelor daruri de viaţă dătătoare de care omul s-a lipsit după cădere şi prin acele roade înfricoşătoare pe care le-a născut păcatul, ca urmare a despărţirii de Dumnezeu - Izvorul vieţii. Păcatul este otrava atotspurcată, omorătoare, cât se poate de chinuitoare şi totodată amăgitoare a satanei, care ucide sufletul şi trupul pe veci, care cufundă în întunericul cel dinafară, care desparte sufletul pe veci de Dumnezeu. De această otravă curăţă numai Sângele lui Hristos. Via pe care a sădit-o Domnul. Domnul aşteptă de la ea ciorchini dulci, iar ea, via, s-a preschimbat în spini. Cununa de spini de pe capul Mântuitorului însemnează spinii păcatelor, de care s-a umplut omenirea. O, păcat, păcat! Cât eşti de pierzător! Tu ai făcut străină de Dumnezeu lumea pe care El a zidit-o din nefiinţă. În lume era, şi lumea printr-Însul s-a făcut, şi lumea pe Dânsul nu L-a cunoscut. Intru ale Sale a venit, şi ai Săi pe Dânsul nu L-au primit; iar câţi L-au primit pe Dânsul, le-a dat lor stăpânire ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred întru numele Lui, cari nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut (Ioan 1, 10-13). In ce sta puterea nelegiuirii, preamarea nebunie de bunavoie, nerecunostinta si nenorocirea primilor oameni? In aceea ca ei L-au schimbat pe Dumnezeu pentru faptura, dragostea catre Facatorul pentru daruirea fata de faptura vicleana, preasfanta unire nestricacioasa cu Facatorul pentru necurata, vicleana, reaua si stricacioasa unire cu fapturile. Cel ce iubeste pe tata sau pe mama (sau pe fiu sau pe fiica) mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine (Matei 10, 37).

 http://www.razbointrucuvant.ro/2011/12/21/sf-ioan-de-kronstadt-despre-prostia-si-otrava-mortala-a-pacatului-de-ce-s-a-intrupat-hristos-intelegem-si-pretuim-oare-jertfa-sa/