File de istorie - atunci şi acum Cum se numeau, în 1921 şi 1936, principalele străzi ale Constanţei

Cum se numeau, cu zeci de ani în urmă, marile străzi şi bulevarde ale Constanţei? Când au început actualele cartiere ale oraşului să prindă contur? Câte dintre denumirile străzilor sunt acum istorie şi câte, din contră, reprezintă legătura dintre trecut şi prezent?

Cotidianul ZIUA de Constanţa se află în posesia a două hărţi ale Constanţei. Una de la 1921, cealaltă de la 1936: „1921 - Planul general al oraşului Constanţa ediţia a II-a, după ultimele date oficiale cu cele din urmă parcelări în care s-a (sic) indicat loturile şi careurile, de Ioan Dobrescu, conductor principal - inginer topograf, iunie 1921" şi „1936 - Planul General al municipiului Constanţa cu noua nomenclatură oficială a străzilor, întocmit de Ioan Filoti, conductor de Lucrări Publice, fost şef al Serviciului Tehnic".

Vom prezenta, în cele ce urmează, nomenclatorul stradal de la 1921, respectiv de la 1936, precum şi date privind apariţia unor cartiere din Constanţa.

„Mircea cel Mare" şi „Carol I"

În 1921, printre principalele străzi ale Constanţei figurau strada Mircea cel Mare, actuala stradă Mircea cel Bătrân, şi strada Carol I, actualul bulevard Tomis. Cele două artere sunt şi astăzi printre cele mai importante şi mai circulate din Constanţa. Strada Carol I a avut, în vremea regimului comunist, denumirea de I. V. Stalin.

Cel mai lung bulevard era, la vremea respectivă, Regina Maria, actualul bulevard Mamaia. Şi acesta a avut, în timpul sistemului totalitar, o denumire pe măsura vremurilor, anume V. I. Lenin. O întoarcere în timp la 1921 ne arată că, la acel moment, prin Constanţa trecea linia de cale ferată spre actuala staţiune Mamaia. Aceasta fusese inaugurată în 1905 şi transporta turiştii spre Băile Mamaia. Protipendada acelor vremuri obişnuia să-şi petreacă acolo vacanţele de vară.

Ceea ce astăzi este cartierul I. C. Brătianu era, în anul despre care vorbim, un sat. Actualul bulevard I. C. Brătianu purta, în 1921, denumirea de Şoseaua Murfatlar. În perioada comunistă, acesta s-a numit Filimon Sârbu.

Actuala stradă Nicolae Iorga se numea, la vremea respectivă, strada Valea Albă.

În zona dintre actualul sediu al RAJA, de pe strada Călăraşi, şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa se afla Regimentul 9 Călăraşi şi Atelierul de Reparaţii al Corpului 5.

Pe bulevardul Carol I (actualul Tomis) se afla, după intersecţia cu strada Valea Albă (actuala Nicolae Iorga), pe partea dreaptă, Regimentul 13 Artilerie. Pe acel loc se află astăzi parcul din Tomis 2, de lângă Capela Militară.

De asemenea, în perimetrul cuprins între bulevardele Mircea cel Mare şi Regina Maria se afla Comandamentul Corpului V Teritorial şi Pompierii.

15 ani mai târziu

În următorii 15 ani Constanţa se extinde. În principiu, marile străzi şi bulevarde îşi păstrează denumirea, dar apar noi cartiere. În 1936, cartierul Viile Vechi este parcelat. Tot în această perioadă se înfiinţează actualul cartier Kilometrul 5, cu străzile Pandurului, Mugurului, Liliacului, Muşcatelor.

Potrivit hărţii, în 1936 este deja proiectat, cu străzi, şi cartierul Viile Noi. Satul I. C. Brătianu devine, între timp, cartierul I. C. Brătianu. La fel, satul Anadalchioi se transformă într-o suburbie a Constanţei.

Pe această hartă, Spitalul Militar din Constanţa se află pe exact acelaşi teren pe care se situează la ora actuală unitatea spitalicească.

Regăsim, pe harta Constanţei din 1936, bulevardul Spiru Haret, dar şi strada Liniştii (actuala Labirint), în faţa cimitirului central.

Societatea Energia funcţiona, la vremea respectivă, pe actualul bulevard I. C. Brătianu, acolo unde astăzi este clubul Crush.

O altă stradă cu altă denumire în 1936 este actuala Baba Novac. Aceasta se numea atunci strada Curcubeului şi se întindea între strada Mihail Coiciu (actuala Poporului) şi strada Bunavestire (bulevardul Soveja).

Vom reveni.