Exclusiv Sebastian Lazăroiu -„Manifestările lui Mazăre decredibilizează orice protest serios"

Sebastian Lăzăroiu vorbeşte, într-un interviu în exclusivitate, despre demersurile eşuate ale Opoziţiei de a capitaliza politic protestele antiguvernamentale, precum şi despre „risipirea" acesteia într-un context în care ar fi trebuit „să strângă rândurile". Sociologul susţine că USL nu se va regăsi pe buletinele de la parlamentare şi asta fiindcă alegerile locale vor confirma: USL nu va lua mai mult de 40%. Cu alte cuvinte, ce rost mai are ca PSD şi PNL să rămână împreună în aceste condiţii?

Cât despre Mazăre, protestatarul cu beretă roşie şi uniformă kaki, Lazăroiu consideră că acesta rămâne un personaj teribilist care, prin manifestările sale, decredibilizează orice protest serios.

Care va fi rezultatul acestor proteste de stradă care, într-un fel sau altul, au marcat scena politică la începutul lui 2012? Va face coaliţia de guvernare o serie de concesii pentru a pune capăt nemulţumirilor exploatate de USL în actualul context? Altele decât retragerea din dezbatere publică a Legii Sănătăţii şi modificarea Legii privind taxa auto...

S.L.: Cred că încet-încet îşi vor pierde din intensitate. Dar problema rămâne. În primul rând, s-a creat un punct de cotitură în anul electoral 2012. În al doilea rând, nemulţumirea latentă se poate reaprinde oricând. Orice scânteie poate face acest lucru. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, deja nu se mai pune problema de concesii, ci de măsuri care să asigure o continuitate a reformelor în anul 2012. Pentru asta e nevoie de credibilitate în executiv. Şi, de asemenea, coaliţia la guvernare va putea să folosească energiile devoalate în aceste zile în folos propriu electoral. Anul electoral 2012 va fi de fapt o bătălie pe captarea acestor energii.

Credeţi că o largă remaniere guvernamentală ar fi soluţia? Sau eventuala înlocuire a premierului Boc cu un tehnocrat, agreat în egală măsură de Putere şi de Opoziţie? Se speculează că preşedintele Băsescu intenţionează de mult timp înlocuirea lui Emil Boc, dar că acesta din urmă s-ar opune, având susţinerea unei anumite aripi din PDL.

S.L.: Vedeţi, când vorbim de schimbări la nivelul executivului, de orice tip ar fi ele, trebuie să ne gândim şi la paşii următori. Trebuie să răspundem la întrebări de tipul: înlocuieşti, dar cu cine? Se mai poate menţine solidaritatea actualei coaliţii în cazul unei schimbări? Cât durează procesul şi ce efecte are asupra calendarului de reforme (noi miniştri sau un nou premier au nevoie de o perioadă de acomodare)? Care este durata optimă de instalare a unui nou guvern pentru a nu transmite semnale negative pieţelor internaţionale? Probabil că există grupuri cu păreri pro şi contra în partid. Acum însă deruta este atât de mare în PDL încât tabăra pro-schimbare domină. Nici asta nu e bine. Judecăţile de genul ăsta trebuie făcute la rece, cântărind avantajele şi dezavantajele. Sincer, eu nu cred că o simplă schimbare a premierului poate să aducă un câştig major PDL şi să relanseze partidul. Asta putea fi undeva anul trecut. Eu cred că e nevoie de o schimbare majoră şi în PDL, chiar dacă ei au avut congres anul trecut.

Traian Băsescu a făcut, pe 24 ianuarie, primele declaraţii de la debutul protestelor. Preşedintele a criticat extrem de dur Opoziţia pentru implicarea sa în derularea manifestaţiilor. Nu există însă riscul ca declaraţiile şefului statului să aibă un efect de bumerang?

S.L.: În mod evident, Opoziţia se joacă cu focul. Asta e clar pentru orice om cu bun simţ. Într-o perioadă normală aş fi privit cu îngăduinţă demersurile Opoziţiei de a capitaliza politic protestele. În perioada tulbure pe care o traversăm, ceea ce face Opoziţia poate fi considerat uşor iresponsabil. În plus, Opoziţia nici n-are prea multă subtilitate în folosirea în folos propriu a protestelor. Prin implicarea vădită, mai mult decredibilizează mişcarea din stradă.

Ce înseamnă pentru actualul Executiv decizia CCR, prin care Legea comasării alegerilor a fost declarată neconstituţională? Există, din acest punct de vedere, riscul unei noi decredibilizări a guvernului?

S.L.: Într-un fel, da. Pentru că mie mi s-a părut de la început, şi am şi spus-o public, neargumentată comasarea. Coaliţia la putere avea un motiv solid pentru comasare, şi anume reorganizarea administrativ-teritorială. Nu l-a folosit pentru că nu a avut voinţa politică de a face acest pas atât de important pentru România. Nemaivorbind că reorganizarea e în programul de guvernare. Bun, eu înţeleg că această comasare are ca scop conservarea scorurilor din 2008. Şi era cumva în avantajul partidelor mari. Dar oricum ar fi, trebuie argumentată şi din punct de vedere constituţional.

Va tensiona jocul de-a demisia relaţia dintre liberali şi social-democraţi? Pentru că, în timp ce liberalii au reacţionat poate impulsiv prin anunţarea demisiilor din Parlament, social-democraţii au respins ideea unei demisii. Cât de mult va avea Crin Antonescu de suferit de pe urma unui anunţ precipitat?

S.L.: Curios e că, pe fondul acestei nelinişti în stradă, Opoziţia nu strânge rândurile, ci, dimpotrivă, începe să se risipească. Au fost multe puncte divergente între PSD şi PNL în această perioadă, semn că USL este departe de a funcţiona ca un mecanism politic coerent. Nu Antonescu are de suferit în mod particular, ci USL.

Spuneaţi, în urmă cu câteva luni, că USL nu se va regăsi pe buletinul de vot în 2012. Rămâneţi la aceeaşi părere? Să fie evenimentele ultimelor zile un fel de început al sfârşitului pentru această uniune?

S.L.: Rămân, da. Mai ales dacă localele şi parlamentarele se vor ţine separat. Pentru că la locale se va vedea un lucru pe care n-am încetat să îl spun. USL nu va lua mai mult de 40%, în orice condiţii. Şi atunci PSD şi PNL se vor întreba de ce mai trebuie să rămână împreună şi la parlamentare. Comasarea, culmea, era chiar în avantajul solidarităţii USL. Pentru că nu ar fi existat niciun scrutin test până la parlamentare, care să probeze realismul acelui 50%+1.

Cum vedeţi asocierea protestelor de stradă cu imaginea unui personaj ca Radu Mazăre, prezent alături de protestatari în deja tradiţionala, previzibila uniformă kaki? Cum poate fi legitimat un astfel de gest?

S.L.: Radu Mazăre rămâne un teribilist. Evident, manifestările lui aduc mai mult a show-biz şi decredibilizează orice protest serios.

V-aţi definit drept „îmblânzitorul de viitor". Cum sună definiţia „îmblânzirii" viitorului? „Micul prinţ" al lui Antoine de Saint-Exupery învaţă o lecţie despre îmblânzire: „Dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul". Sunteţi dispus ca, în viitor, să ocupaţi din nou o poziţie similară celei de ministru al Muncii, dacă viitorul are nevoie de dumneavoastră?

S.L.: Viitorul, mai ales în perioada actuală, este ca un cal nărăvaş, pentru că deschide mai multe opţiuni decât de obicei. Şi toate radicale. Sunt adică mai multe lumi posibile în faţa noastră. De obicei, multitudinea de opţiuni paralizează deciziile prezente. De aceea trebuie să „hipnotizăm" viitorul. Să îl înfruntăm cu curaj. Viitorul are nevoie de noi toţi, nu doar de mine.

Să vorbim puţin şi despre oraşul Constanţa. Aici, PDL-ul a suferit, în contextul alegerilor locale din 2008, o înfrângere răsunătoare. Ce-i drept, destul de previzibilă în opinia unora. De ce tip de candidat are nevoie PDL-ul pentru a contracara maşinăria PSD şi pentru a-l învinge pe Mazăre?

S.L.: Nu e greu de învins Mazăre. E un secret simplu acolo. Poate o să îl spună cineva la un moment dat.