Unificarea dreptei... incotro?

A mai ramas de gasit "umbrela" sub care vor defila taranistii si Actiunea Populara. Rezultatele obtinute de partidele de dreapta au fost atat de jalnice, incat e greu de spus daca formatiunile respective isi vor mai reveni pana la alegerile din toamna. Liderii acestui pol incearca acum sa gandeasca o noua strategie de resuscitare, care poate fi insa pusa in practica doar daca vor fi inlaturate orgoliile. In momentul de fata, se discuta despre o fuziune intre Partidul National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD) si Alianta Populara (AP), numai ca liderii de la centru nu au cazut de acord sub ce "umbrela" politica este mai bine sa se adaposteasca cele doua formatiuni. Inca presedinte al PNTCD, Victor Ciorbea declara, in urma cu cateva zile, ca nu va accepta ca partidul sau sa dispara in vreo "cooperativa politica". La randul sau, liderul AP, Emil Constantinescu, a fost mai rezervat in ceea ce priveste declaratiile, precizand doar ca interesul sau este de a sparge, prin orice cai, monopolul politic detinut de PSD. In teritoriu, deja se fac miscari de trupe, ambele partide purtand discutii pentru inchegarea segmentului crestin-democratiei. Toate partidele isi asuma vina pentru rezultatele slabe ale alegerilor. PNTCD, AP, Partidul Noua Generatie, Partidul Unitatii Natiunii Romane, Forta Democrata sunt complexate de scorurile microscopice obtinute pe 6 iunie, dar sunt convinse ca electoratul lor nu a murit. La nivel local, se incearca negocieri de tot soiul, insa pana nu va exista un semnal clar din partea liderilor de la centru, aceste negocieri au ramas in aer. Un aer extrem de rarefiat. PNTCD Constanta asteapta deocamdata sa vada cine va veni la conducerea partidului, deoarece Victor Ciorbea va demisiona pana la sfarsitul saptamanii. Atat taranistii, cat si reprezentantii AP considera ca trebuie sa se ia o decizie urgenta privind fuziunea acestor partide, deoarece se apropie alegerile generale. Intarirea polului crestin-democrat este singura solutie pentru ca viitorul parlament sa aiba o orientare ferma. Adunarea fortelor crestin-democrate este absolut necesara. O chestiune de la care nu au facut rabat este pozitionarea ferma pe partea dreapta a acestei unificari. Personal, consider ca partidele de dreapta se afla intr-o situatie dezastruoasa, de aceea ar trebui sa renunte la orgoliul de a fi lideri sau de a mentine denumirea unui partid pe care, oricum, nimeni nu-l cunoaste, daramite sa-l mai si voteze. Important ar fi sa se lupte pentru unificarea polului crestin-democrat. Numai asa mai exista o sansa pentru ca impreuna cu aliatii conjuncturali liberali si democrati sa poata inlatura, in toamna, PSD din structurile de conducere si de la guvernare. Nu sunt oracol, dar sunt de parere ca, daca aceasta unificare nu se va realiza in maxim o luna, soarta partidelor de dreapta va fi definitiv pecetluita, deoarece riscul de a intra definitiv intr-un anonimat tenebros este foarte mare. La fel mai cred ca pericolul este tot atat de mare daca o eventuala alianta de dreapta va fi condusa de un ilustru necunoscut sau de vreun "baiat bun, de dupa blocurile gri, cu studiile desavarsite in campusul Ferentari" si cu gandul la propriile buzunare, gen Gigi Becali, care se lauda ca i-ar sta bine in fruntea taranistilor. Intr-un asemenea caz (fereasca Dumnezeu!), dreapta nu ar intra doar in anonimat, ci in rasul tuturor.