Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CXLI) - Vicontesa de Saint-Mars (Franţa) - galerie foto

Anne de Cisternes (1805-1872) s-a născut într-o familie nobilă franceză şi s-a căsătorit la 16 ani cu vicontele de Saint-Mars, căpitan de cavalerie. Iniţial, ea a publicat în ziare şi reviste subiecte mondene, pentru ca în 1839 să debuteze ca scriitoare sub pseudonimul contesa Dash, beneficiind şi de susţinerea celebrilor colegi de breaslă Victor Hugo şi Alexandre Dumas.
 
În 1845, într-unul dintre saloanele pariziene la mare vogă, nobila franţuzoaică l-a cunoscut pe Grigore Sturdza, unul dintre fiii domnului moldovean Mihail Sturdza. Deşi acesta era mai tânăr cu douăzeci de ani, între cei doi s-a înfiripat o idilă care a dus la o căsătorie secretă. Cu ajutorul a doi prieteni francezi comuni, prinţul a adus-o pe vicontesă la Chişinău şi apoi la moşia de la Perieni. Dar domnul nu a fost de acord cu mariajul şi, cu ajutorul consulului francez şi al mitropolitului, a desfăcut căsătoria pe motiv de bigamie. În cele din urmă, în noiembrie 1846, Anne a părăsit Moldova şi s-a instalat în Italia cu sprijinul financiar al fostului amant, care s-a întors în ţară.
 
Vicontesa şi-a descris impresiile despre Moldova în mai multe cărţi, dintre care una a fost publicată în 1866, la Paris, cu titlul Les vacances d` une parisienne. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX.
 
Ea a menţionat o călătorie cu vaporul pe Dunăre, în tovărăşia a patru compatrioţi, o femeie şi trei bărbaţi. Francezii au debarcat la Hârşova, cu intenţia de a continua drumul terestru prin munţii Balcani spre Adrianopole (azi Edirne, în Turcia europeană), pentru a ajunge la Marea Neagră. Ei nu au poposit în localitate, deoarece „nu era îmbietor“, şi au plecat cu o trăsură.
 
Călătoria pe Dunăre devenise posibilă în urma victoriei Rusiei ţariste împotriva Imperiului Otoman în războiul din 1828-1829, când ţarul a anexat şi Delta Dunării. Chiar în 1829, s-a înfiinţat la Viena compania de transport fluvial cu nave cu aburi „Donau - Dampfschiffahrt Gesellschaft“. Din 1835, aceasta şi-a extins raza de acţiune şi în Marea Neagră până în capitala otomană. În 1839 autorităţile otomane şi-au dat acordul pentru scurtarea călătoriei maritimo-fluviale pe drumul terestru Constanţa-Cernavodă.
 
Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XIX şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele de Langeron (1809/CI), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV) şi preotul englez C. Elliot (1835/CXV), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul maritim englez A. Slade (1838/CXXV) şi austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV).
 
Apoi, franţuzoaica şi-a exprimat călăuzei dorinţa de a vizita un anume monument roman, ca „să-l explicăm profesorilor noştri“. Spre dezamăgirea sa, călătoarea nu a găsit ruine, ci doar colibe „îngrozitoare“. Pe locul fostului monument se aflau „jgheaburi cu stâlpii şi contragreutăţile lor“, în mijlocul câmpiei şi pajiştii.
 
Referiri despre istoria antică a Dobrogei au mai făcut şi alţi călători străini în secolele XV - XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/IV), nobilul poet polonez E. Otwinowski (1557/VII), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584-1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XIV), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII; 1714/LIV), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), nobilul grec M. Katsaitis (Veneţia; 1742/LIX), iezuitul G. R. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LIX), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1/s), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), ofiţerul maritim britanic A. Slade (1838/CXXV), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX) şi botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI).
 
Predecesoarele vicontesei de Saint-Mars în Dobrogea au fost: lady Craven (1786/LXXXIII), scriitoarea britanică J. Pardoe (1836/CXIV), marchiza britanică de Londonderry (1840/CXXVIII) şi văduva de negustor austriacă L. Pfeiffer (1842/CXXXV).
 
Alţi călători francezi care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XIX: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/IV), baronul F. de Pavie (1585/XV), secretarul diplomatic de la Croix (1672/XL), J. Tavernier (1677/XLII), călugărul iezuit P. Avril (1689/XLIII), protestantul A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), baronul F. de Tott (1769/LXVIII), contele d`Antraigues (1779/LXXIV), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), contele d`Hauterive (1785/LXXII), contele de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), contele de Langeron (1807;1809/CII), contele de Lagarde (1813/CIII), ofiţerul H. de Béarn (1828/CVII), diplomatul L. de Beaujour (1817/CX), literatul A. Labatut (1837/CXX), negustorul J. Morot (1839/CXXIV), E. Thouvenel (1839/CXXVI) şi vicontele de Valon (1843/CXXXIX).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), gentlemanul englez R. Snow (1841/CXXXI), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX) şi botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI).

Surse foto: 

https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://destepti.ro/wp-content/uploads/

Documentare: 

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşe, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul IV, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007.
 
http://i.calameoassets.com/
http://www.acad.ro/com2011/ 
https://fr.wikipedia.org/

Despre Marius Teja 

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Călători străini prin Dobrogea (CXL) - Karl Koch (Prusia - Germania) - galerie foto


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Mii de oamenii înfruntă frigul la Paris, în marşuri de solidaritate

08 Jan 2015 642