Istoria Dobrogei - Instituții Comunitatea Pontică a coloniilor grecești (sec. I-III) (galerie foto)

După instaurarea dominației romane asupra Dobrogei în timpul împăratului Octavianus Augustus (30 î. H. – 14 d. H.), cinci colonii grecești de pe litoralul vestic al Pontulus Euxinos/Marea Neagră au format o koinon Pontou/Comunitate Pontică, o Pentapolis care ulterior a devenit Hexapolis. Printre aceste polis-uri se numărau Histria, Tomis, Callatis și Dionysopolis.


 
În urma expediției din 29 î. H. – 28 î. H., romanii au cucerit definitiv Dobrogea. Zona interioară a intrat sub autoritatea regatului clientelar/vasal al tracilor odrisi , iar litoralul a intrat sub controlul direct al romanilor, în cadrul unei praefectura orae maritimae.
Tot în timpul domniei lui Octavianus Augustus, 5 polis-uri grecești au format o koinon Pontou/Comunitate Pontică sau o Pentapolis . Această federație, devenită apoi Hexapolis, și-a continuat existența și după ce Dobrogea a fost inclusă în provincia Moesia, iar în 86 d. H. în Moesia Inferior. Asociația era formată, de la N la S, din orașele Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia, Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria), Odessos/Varna (Bulgaria) și Messembria/Neseber (Bulgaria), acesta din urmă fiind și ultima care s-a alăturat.
 
Comunitatea nu a fost rezultatul inițiativei coloniilor, ci a reprezentat o formă specifică a integrării lor forțate în lumea romană. Polis-urile și-au păstrat autonomia internă, continuând funcționarea instituțiilor tradiționale și autoritatea asupra teritoriului rural înconjurător.
Federația era prezidată de un pontarch (pontos=mare; archeos= putere) cu reședința la Tomis, magistrat care era și archiereus/mare preot al cultului imperial. Din punct de vedere politic, pontarhul reprezenta federația în relația cu autoritățile romane locale, uneori deplasându-se chiar la curtea imperială de la Roma.
Coeziunea asociației era realizată prin ceremoniile și jocurile periodice (lupte de gladiatori și vânători în amfiteatru) desfășurate la Tomis, la care participau delegații ale cetăților.
 
Sursele privind Comunitatea Pontică sunt inscripții în onoarea unor pontarhi din sec. II-III. Izvoarele provin, în ordine descrescătoare a numărului, de la Tomis, Histria, Callatis, Odessos și Dionysopolis. Două inscripții grecești datate în perioada 212-235 sunt dedicate de Sfatul și Poporul Tomisului pontarchi-lor Aurelius Pricinus Isidorus și Aurelius Prisicius Annianus ca organizatori ai luptelor de gladiatori și cu animale sălbatice. O altă inscripție grecească, datată în sec. II, se află pe piatra funerară a unui pontarch anonim originar din Neapolis/Siria, organizator al unor lupte de gladiatori în calitate de proprietar al unei familia gladiatoria.
 
Comunitatea politică și cultural-religioasă a coloniilor grecești a dispărut probabil în timpul domniei marelui împărat reformator Diocletianus (284-305), care a transformat Dobrogea în provincia Scythia Minor/Sciția Mică în cadrul diocezei balcanice Thracia.
 
 
Bibliografie cronologică
 
LOUIS ROBERT, Les gladiateurs dans l Orient grecque, Paris, 1940, p. 101-107.
DIONISIE PIPPIDI, Contribuții la istoria veche a României, ed. II, București, 1967, p. 401-431
DIONISIE PIPPIDI, Din nou despre pontarhi și pontarhie, „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XVIII, 1967, p. 423-430.
DIONISIE PIPPIDI, I greci nel Basso Danubio, Milano, 1971, p. 179-181, 297-298.
DIONISIE PIPPIDI, În marginea unei inscripții bilingve din Callatis, „Studii Clasice”, XIV, 1972, p. 141-148.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 181. (Comunitatea pontică/D. PIPPIDI)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 103. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
MARIUS-CRISTIAN STREINU, Gladiatori și preoți la gurile Dunării, „Revista de istorie militară”, București, 2015, 1-2, p. 33-38.
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Legiunea romană (galerie foto)