Nea Nicu trăgea cu două puştiAntrenor constănţean, fost hăitaş la vânătorile lui Ceauşescu

Nicolae Coteţ a avut prilejul să cunoască doi şefi de stat din România: Nicolae Ceauşescu, în preajma căruia a stat două zile, şi Traian Băsescu, ale cărui fiice le-a pregătit la nataţie.

În urmă cu 46 de ani, un tânăr constănţean îşi satisfăcea stagiul militar la Mangalia, la Marină, pe un dragor (navă mică de luptă folosită pentru îndepărtarea minelor marine). Peste timp, militarul de 19 ani pe nume Nicolae Coteţ avea să devină antrenor de înot şi prin mâinile sale urma să treacă Răzvan Florea, primul şi singurul (până acum) medaliat olimpic al nataţiei masculine româneşti, dar şi surorile Băsescu. În acele zile însă, Coteţ nu bănuia că, în viaţa sa, va avea de-a face cu doi şefi de stat.

Activităţile de pe Dragor 8 se derulau conform planificării, spre sfârşitul lunii februarie a anului 1966. Nimic nu tulbura cursul firesc al vieţii militare de acolo, din sudul litoralului. O veste picată pe neaşteptate i-a băgat însă în priză pe toţi, deopotrivă ofiţeri, subofiţeri sau simpli soldaţi. În zonă venea să vâneze Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, cu tot staff-ul său, iar Nicolae Coteţ şi ceilalţi militari primiseră o misiune mai specială: trebuia să stârnească vânatul şi să-l aducă în bătaia puştilor demnitarilor comunişti.

„Locul ales pentru vânătoarea lui Ceauşescu şi a însoţitorilor săi a fost pădurea Comorova, de lângă Neptun. În acea perioadă, tocmai se ridicau staţiunile litorale. Ne-au echipat pe toţi la fel, în pufoaice, inclusiv ofiţerii, şi am devenit hăitaşi. Vânătoarea era la fazani, dar strigătele noastre scoteau din ascunzători, speriaţi, şi numeroşi iepuri. Eu m-am nimerit să fiu chiar pe linia lui Ceauşescu. Mi-l aduc aminte şi acum. Flancat de Chivu Stoica (în dreapta) şi Ion Gheorghe Maurer (în stânga), îmbrăcat în ţinută specifică, nea Nicu era singurul care avea două puşti. Trăgea cu una şi imediat i se dădea din spate cealaltă, încărcată. Bineînţeles că astfel era avantajat faţă de ceilalţi vânători. El împuşca cel mai mult. Şi striga după ce dobora fiecare trofeu: «Adu fazanul la mine, că eu l-am împuşcat!». Era un vânător pătimaş", povesteşte Nicolae Coteţ.

Distracţia lui Nicolae Ceauşescu era să se sfârşească însă tragic, pentru că, la un moment dat, i s-a descărcat arma, iar în preajmă era un soldat-hăitaş. „Noroc că puşca era în jos, altfel îl nimerea pe bietul băiat. Oricum, ce papară şi-a luat! L-a făcut cu ou şi cu oţet Ceauşescu! «Pleacă, măi, de acolo, că era să te am pe conştiinţă! Ce cauţi în zona aia interzisă?", l-a dojenit şeful statului, după ce s-a mai calmat", dezvăluie Coteţ, care a fost militar la Mangalia doi ani, aşa cum se făcea atunci armata la Marină.

Vânau în maşini americane

Vânătoarea mărimilor comuniste nu s-a încheiat însă odată cu fazanii de la Comorova. Urma episodul doi, la Negru-Vodă, unde Ceauşescu şi ai lui s-au dus a doua zi, la căprioare. Pe post de gonaci - tot militarii de la Mangalia. „Noi eram cu ochii cât cepele la maşinile lor, nişte jeep-uri americane trăsnet. Nu mai văzusem aşa ceva până atunci", spune Nicolae Coteţ.

La Negru-Vodă nu s-a mai întâmplat nimic deosebit, vânătoarea a fost lipsită de incidente. Bineînţeles, pe locul întâi la numărul de prăzi, a fost tot tovarăşul Ceauşescu.

„Eram în stare să-mi tai o mână pentru el"

Nicolae Coteţ mărturiseşte că era un fan al lui Nicolae Ceauşescu în acea perioadă, mai ales după discursul în care şeful statului a condamnat intervenţia în Cehoslovacia a URSS şi a sateliţilor ei din Pactul de la Varşovia, pe 21 august 1968. Curând însă, a ajuns să se dezică de el şi de politica sa, iar peste ani, în 1989, a luat parte cu bucurie la Revoluţie.

„Pe atunci, eram în stare să-mi tai o mână pentru Ceauşescu. Însă, încet-încet, m-am îndepărtat de el, pentru că m-a dezamăgit. Am participat la adunarea populară din 1968, de la Bucureşti, în care Ceauşescu a avut un discurs extraordinar, patriotic, cu iz naţionalist. Atunci am zis că el e preşedintele nostru, dacă are curaj să-i critice pe ruşi. Apoi însă, după o întrevedere la Kremlin, cu Leonid Ilici Brejnev, şi-a înmuiat vocea, a bătut în retragere. Păi azi zici ceva, mâine altceva? Ne-am tot dus în jos sub conducerea sa şi a soţiei sale. În 1989, eram preşedintele Consiliului Judeţean de Nataţie. Pe 21 decembrie, trebuie să facem bilanţul anual, dar am fost anunţaţi că se amână. La Constanţa, când toată lumea trebuia să ia atitudine împotriva «huliganilor» din Timişoara, eu am propus să ţinem un moment de reculegere. Apoi, pe 22 decembrie, m-am dus la Casa Albă şi mi-am adus şi eu contribuţia la reuşita Revoluţiei", arată Nicolae Coteţ, cel care, peste ani, avea să le antreneze la nataţie pe Ioana şi Elena, fiicele lui Traian Băsescu, ocazie cu care l-a cunoscut bine pe viitorul preşedinte al României.

Mai puteti citi:

Voleiul constănţean debutează azi în Liga Campionilor

Eliza Samara va fi naşa colegei sale

Ce au sărbătorit ieri Ianis Hagi şi familia sa

Dunărea Ostrov a marcat un gol la şapte minute în meciul cu Sacidava Aliman

CFR Cluj intră în „infernul“ de la Galatasaray

Deţinător de centură neagră 4 Duang, a predat la Mangalia stilul Taichi Yang

Fraţi gemeni medaliaţi cu argint la lupte greco-romane