#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

  • O instituție de învățământ are rolul de a școlariza elevi, ale căror rezultate să fie apreciate de comunitatea locală și de beneficiarii pregătirii respective. În cazul de față beneficiarii erau atât membrii comunității islamice, cât și Muftiatul musulman din România.
Anul 1937 a reprezentat un an al provocărilor atât pentru profesorii seminarului, cât și pentru elevii acestuia. La evaluarea de la sfârșitul anului școlar, din luna iunie, a participat Moise Ienciu, Inspector General în ministerul Cultelor și Artelor, ce îndeplinea funcția de președinte al comisiei de examinare a absolvenților Seminarului musulman. Din comisie mai făceau parte Mircea Dragomirescu, care îndeplinea și funcția de director al instituției, un reputat și apreciat profesor de muzică, Cătălin Arsenescu, Andrei Avram, SabriRefi, Sadâc H. Bacâ, AbdulaAbdulatif și Vasile N. Vasilescu, profesori ai seminarului, având calitatea de membri ai comisiei.



Comisia fusese numită prin ordinul de ministru nr. 11828 din 1937. Calitatea de secretar al comisiei de examinare o avea Petre Dragoș. Examinarea urma a se realiza după un program bine stabilit. Inițial erau organizate lucrările scrise, una în Limba română, iar cea de-a doua în Limba turcă. Se susțineau în aceiași zi, la un interval de 6 ore între acestea, pentru odihna, rugăciunea și concentrarea elevilor. Timpul de lucru era de trei ore pentru fiecare probă. Lucrarea scrisă urma să aibă 5 subiecte, la alegere, candidatul urmând să rezolve doar un subiect.

Absolvenţii anuluișcolar 1936-1937 au fost. Ali Kemal Septar ( din localitatea Tătaru), Amet M. Beitula ( din Bulgaria), Agi Neazi Osman ( din Izvorul Mare), Eşref Z. Omărzac (din Comana), Gevdet H. Marem (din Bulgaria), Husein A. Hatip (din Bulgaria), Midat S. Mamut ( din Tătaru), MuhsinBeghiş ( din Bulgaria), Murat H. Amet (din Bulgaria), Neazi A. Ibraim ( din Bulgaria), Nuri Bilal (din Curcani), Recep I. Hasan ( din Scărişoreanu), Raşit Mehmet (din Bulgaria), Şefchet O. Abdula ( din Medgidia), Zubeir H. Suliman (din Bulgaria). După cum putem observa, marea majoritate a absolvenților proveneau din Cadrilater și din Bulgaria.


Subiectele ce urmau a fi abordate la Limba română erau: Viața și opera lui Ion Creangă, Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, Legăturile Principatelor Române cu Turcia, Școala și biserica ca factori ai educației culturale și naționale, Poetul Octavian Goga.

La limba turcă subiectele erau: Interpretarea capitolului Ne-be, Cucerirea orașului Mecca și importanța ei istorică, Caracteristicile literaturii turcești vechi și moderne, Orientarea spre Kaaba și timpul rugăciunii, Diviziunea muncii.

Rezultatele obținute de elevii seminariști la probele scrise au fost:
Ali Kemal Septar - media 9,00
Amet M. Beitula- media 6,50
Agi Neazi Osman -media 7,00
Eşref Z. Omărzac -media 6,50
Gevdet H. Marem -media 7,00
Husein A. Hatip-media 7,50
Midat S. Mamut -media 9,00
MuhsinBeghiş -media 7,00
Murat H. Amet - respins
Neazi A. Ibraim - media 7,00
Nuri Bilal - media 7,00
Recep I. Hasan - media 8,00
Raşit Mehmet -media 7,00
Şefchet O. Abdula - media  6,50
Zubeir H. Suliman - media 6,50.

Toți absolvenții au primit note de trecere, intrând la proba de evaluare orală, cu excepția unui singur elev, deoarece exista suspiciunea că ar fi copiat. Existau doi elevi cu rezultate foarte bune, iar restul completau „plutonul" de mijloc al clasei, cu rezultate de factură medie.
După susținerea examenului oral au fost obținute următoarele rezultate:
Ali Kemal Septar - media 8,83
Amet M. Beitula -  respins
Agi Neazi Osman - media 7,36
Eşref Z. Omărzac- media 6,61
Gevdet H. Marem - media 6,83
Husein A. Hatip - media 7,28
Midat S. Mamut - 8,93
MuhsinBeghiş - respins
Neazi A. Ibraim - media 6,93
Nuri Bilal - media 7,13
Recep I. Hasan - media 7,86
Raşit Mehmet - media 6,90
Şefchet O. Abdula - media 6,61
Zubeir H. Suliman - respins.

Elevii respinși nu reușiseră să obțină media 6 la cele trei probe și urmau să se prezinte în cea de-a doua sesiune de examen.

Putem conchide prin a spune că pregătirea elevilor seminariști a dat roade la sfârșitul anului, iar exigența și seriozitatea erau cuvintele de ordine.
 
Bibliografie:

ANR, fond MCA, dosar 129/1937
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogeaÎntreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

714
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

987
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1159
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1071
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1016
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1235
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1306
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1968
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1537
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1664
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1223
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1305
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1006
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1167
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1570
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1760
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1642
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1594
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2303