#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

 

Anul 1940 a adus norii negri ai revizionismului și ai politicii revanșarde duse de statele vecine României, printre care Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria. Acest lucru se datora faptului că odată cu declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler susținea revizuirea Tratatului de la Paris, de care el însuși era nemulțumit.



Prin urmare, la un anumit moment, Hitler a informat România să ia în calcul eventualele cereri teritoriale ale vecinilor săi. În data de 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova, Cadrilaterul urma să revină Bulgariei, ulterior urmând să aibă loc și un schimb obligatoriu de populație.

Schimbul obligatoriu de locuitori avea în vedere românii din Cadrilater în schimbul bulgarilor din Dobrogea veche. Evacuarea s-a realizat într-un timp destul de scurt, în circa o lună, procesul demarând la 5 noiembrie și încheindu-se la 5 decembrie 1940.
Sute de vagoane cu cereale au luat drumul în ambele direcții, mii de animale au tranzitat granița  și niciun locuitor nu a avut de suferit.  Totuși, resentimentele bulgarilor față de România s-au manifestat la 11 și 12 decembrie 1940,  față de românii din Silistra și Turtucaia. Pentru a cerceta aspectele acestor fapte reprobabile, N. Dianu, însoțit de generalul Potopeanu și dr. Angheloff au deschis o anchetă care avea să limpezească lucrurile într-un anumit mod.

Din Dobrogea urmau să plece în Cadrilater circa 60.000 de bulgari. Cu toate acestea nu toți bulgarii au fost trecuți pe lista transferabililor. Au rămas în Dobrogea 1174 de bulgari în județul Tulcea și 715 în județul Constanța, în total fiind 1889 etnici bulgari.

 
După cum putem observa din această statistică, bulgarii din județul Tulcea formau câteva nuclee puternice, iar în județul Constanța, existau doar două astfel de nuclee.

Din cei 1889 un număr de 200 de bulgari au plecat voluntar către Bulgaria, considerând că se vor putea dezvolta mult mai ușor în statul de la sud de Dunăre.

Din orașe nu s-a făcut evacuarea în mediul urban. În Constanța erau 1754 de etnici bulgari, iar în orașul Tulcea erau 1178. La aceștia se adăugau bulgarii din familiile mixte, înregistrându-se circa 1000 de persoane.  Au fost excluși de la acest proces al evacuării cei decorați cu Virtutea militară, cei cu merite excepționale recunoscute de statul român și bulgarii care aderaseră la Mișcarea Legionară.

Așadar, bulgarii care au rămas în România și-au continuat viața în comunitățile lor ca: agricultori, crescători de animale, grădinari și comercianți. Cei plecați peste graniță au întreținut legăturile cu rudele lor din Dobrogea, mai cu seamă după 1947, când în ambele state se instauraseră regimuri totalitate de extremă stânga.
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogea Intrarea în posesia Dobrogei, conform unor documente de epocă