#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

  • Astăzi se împlinesc 161 de ani de la inaugurarea căii ferate Constanța-Cernavodă, prima din Dobrogea. 

Pe 22 septembrie/4 octombrie 1860 se inaugura cu fast calea ferata Cernavodă-Constanța, prima din Imperiul Otoman. Este adevărat că ideea construirii căii ferate le-a aparținut englezilor care au și înaintat propunerea către sultanul Abdul Medgid. După aprobarea proiectului, lucrările  au început, sub coordonarea inginerilor englezi, costurile fiind acoperite tot de aceștia. Evident că aveau un scop bine determinat, căci la acea vreme Regatul Unit intrase într-o criză economică, având nevoie urgentă de grânele din Dobrogea pentru a hrăni populația din Albion.
 
În 1856, doi ingineri britanici vizitează Dobrogea pentru a face un raport privind posibilitatea unei căi ferate în zonă.  Găsesc această posibiltate pe ruta Constanța-Cernavodă. Atunci ei subliniau în raport următoarele: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea „The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie”, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
 
În 1857 Imperiul Otoman acordă concesiunea asupra căii ferate. În același an Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia începe lucrările la linia ferată. Lucrările aveau să fie coordonate de John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Mai toate materialele pentru construcție au fost aduse special din Anglia.
 
Zilele de muncă au fost adesea presărate de greve și manifestări ale lucrătorilor. Mai toate erau înăbușite de John Trevor Barkley care era supranumit Buyuk Tchelaby - Marele Șef (Marele Gentleman). Nu de puține ori acesta i-a biciuit la propriu pe constructori, drept pentru care i se mai spunea și Șeitan. Ba chiar, inginerii au cerut ajutorul poliției otomane pentru a putea să-și desfășoare lucrările fără greve.
 
În 1859 sosesc din Anglia tâmplari, fierari, lucrători încântați de ideea că vor putea să lucreze într-o țară străină.  Atunci Henry Barkley se afla în Dobrogea deja de aproape doi ani și mărturisește cu umor că până și înfățișarea sa este una total schimbată: "Am trăit multe zile în șa sau pe șantier așa că am ajuns bronzat asemeni unei Piei Roșii și poate la fel de puternic ca una dintre acestea".
 
Trebuie să punctăm că pe măsură ce lucrările avansau muncitorii descopereau vestigii din ceea ce a fost odată o cetate romană. Scrie astfel Henry C. Barkley: "De pe coasta de est, până la un punct în Golful Kiustenge se întinde o veche fortificaţie romană lungă de aproape o milă, ceea ce face oraşul, în aceste zile, destul de sigur în faţa unor atacuri barbare". Multe dintre aceste piese se află și în prezent în Anglia la British Museum.
 
Lucrările au continuat în ritm alert astfel că în 1860 pe 22 septembrie/4 octombrie prima cale ferată din Imperiul Otoman era inaugurată. Conform tradițiilor turcești doi miei au fost sacrificați, sângele lor fiind vărsat pe șine.
 
În urma reintegrării Dobrogei la România, linia a fost cumpărată de statul român, iar englezii care au lucrat aici au părăsit în timp destul de scurt pământul românesc.
 
Sursă foto: Fotografie pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de inginerul Dan-Eugen Şambra
 
facebook.com/Dan.Sambra.1/

facebook.com/Dan.Sambra.2

Citește și:

Construirea căii ferate Constanţa - Cernavoda şi preluarea portului. Partea a VI-a. Henry C. Barkley, oraşul Kiustenge, vestigiile antice şi inscripţiile de la British Museum
 
Construirea căii ferate Constanța - Cernavoda și preluarea portului Kiustenge. Partea a V-a. Buyuk Tchelaby și memoriile lui Henry C. Barkley
 

 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

362
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

768
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1039
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1065
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1012
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1224
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1300
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1966
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1532
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1658
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1219
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1757
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302